Un studiu la care au participat mii de pacienți cu boli de inimă concluzionează că aspirina în doză mică și cea în doză obișnuită par la fel de sigure și eficiente pentru prevenirea problemelor cardiace și a accidentelor vasculare cerebrale (AVC) la acest grup de populație.
Aspirina, confirmată ca eficientă în prevenirea AVC-ului la pacienții cu boli de inimă
Un studiu la care au participat mii de pacienți cu boli de inimă concluzionează că aspirina în doză mică și cea în doză obișnuită par la fel de sigure și eficiente pentru prevenirea problemelor cardiace și a accidentelor vasculare cerebrale (AVC) la acest grup de populație.
Aspirina ajută la prevenirea formării cheagurilor de sânge la persoanele cu boli de inimă. Atenție, însă, aceste medicament nu le este recomandat persoanelor sănătoase care nu au dezvoltat încă boli de inimă, deoarece le crește riscul de sângerare. Beneficiile aspirinei sunt clare, totuși, pentru persoanele care au avut deja un atac de cord, o intervenție chirurgicală de bypass sau artere care necesită un stent.
Aspirina în doză mică și cea în doză normală pot preveni evenimentele cardiace la bolnavii de inimă
Nu se știe care este cea mai indicată doză de aspirină, așa că un studiu publicat în New England Journal of Medicine a urmărit să le compare într-un cadru din lumea reală. Astfel, aproximativ 15.000 de persoane au primit invitații de a se alătura prin e-mail sau apel telefonic la acest studiu. Doritorii s-au înscris pe un site web unde au revenit la fiecare trei până la șase luni pentru urmărire. O rețea de centre de sănătate participante a furnizat informații medicale despre participanți din dosarele lor electronice și din cererile de asigurare.
Participanții au fost repartizați aleatoriu să ia aspirină în doză mică sau în doză regulată, cumpărată de la farmacie fără prescripție. Aproape toți luau aspirină înainte de începerea studiului și 85% erau deja pe doză mică. După aproximativ doi ani, aproximativ 7% dintre persoanele din fiecare grup au decedat sau au fost internate în spital pentru un atac de cord sau un accident vascular cerebral. Rezultatele de siguranță au fost, de asemenea, similare – mai puțin de 1% au avut sângerări majore care au necesitat spitalizare și o transfuzie.
Aproape 41% dintre cei desemnați să ia doza mai mare au trecut la un moment dat la doză mică și această rată ridicată ar fi putut ascunde o adevărată diferență în materie de siguranță sau de eficacitate, potrivit oamenilor de știință. Lucrarea oferă, însă, informații valoroase, mai spun aceștia.
Concluzia cercetătorilor este că, în cazul în care există pacienți care iau aspirină în doză mică, a rămâne pe doza respectivă în loc să o schimbe este alegerea corectă. Oamenii care se simt bine cu 325 de mg în prezent ar putea dori să continue acest lucru și ar trebui să discute cu medicii lor dacă au nelămuriri. Pentru pacienții noi, în general, se recomandă începerea terapiei cu aspirină în doză mică.
Cercetătorii spun că trebuie să se țină cont de faptul că aspirina este un medicament și că, deși este vândută fără prescripție medicală, pacienții nu ar trebui să ia singuri decizii cu privire la utilizarea acesteia. Adică, dacă medicul le-a prescris o anumită doză, nu trebuie să o modifice fără acordul acestuia și nici nu trebuie să oprească tratamentul decât dacă medicul le indică acest lucru.
De ce se recomandă aspirina în doză mică?
Aspirina în doză mică ajută la prevenirea atacurilor de cord și a accidentelor vasculare cerebrale la persoanele cu risc crescut de apariție a acestor evenimente cu potențial fatal.
Medicul poate recomanda administrarea unei doze mici zilnice de aspirină dacă pacientul a avut un AVC sau un atac de cord pentru a scădea riscul de un al doilea. Sau, dacă pacientul are un risc crescut de infarct pentru că a suferit o intervenție chirurgicală la inimă sau dacă are dureri în piept cauzate de boli de inimă (angină pectorală). Și copiii sunt tratați uneori cu aspirină în doză mică, după o intervenție chirurgicală pe cord sau pentru a trata o afecțiune rară numită boala Kawasaki.
…..
