Datele oficiale ale Guvernului României arată că sărăcia lovește cel mai dur în Moldova, sudul Munteniei și Oltenia, în timp ce orașele mari rămân ferite. Zeci de mii de români primesc ajutor social pentru a supraviețui.
Guvernul – prin Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) – a publicat vineri o analiză detaliată a sărăciei în România pentru anul 2024, la nivelul fiecărei unități administrativ-teritoriale (UAT) din țară.
Imaginea care reiese din date este una îngrijorătoare: decalajele dintre regiuni și dintre mediul rural și cel urban persistă, iar zonele defavorizate rămân prinse într-un cerc al vulnerabilității.
Ce este indicele de sărăcie și ce măsoară
Indicele de sărăcie generală, calculat la nivelul fiecărei comune, orașe sau municipiu, reflectă proporția locuitorilor care trăiesc în condiții de sărăcie multidimensională. Nu este vorba doar despre lipsa banilor, ci despre un cumul de dezavantaje: venituri insuficiente, condiții de trai precare și lipsa oportunităților economice.
Datele folosite pentru construirea acestui indicator provin din mai multe surse oficiale: Ministerul Muncii, Institutul Național de Statistică (INS), Ministerul de Finanțe și Ministerul Dezvoltării.
Cu alte cuvinte, este una dintre cele mai complete radiografii ale sărăciei realizate vreodată la nivel local în România.
Unde lovește cel mai tare sărăcia: Moldova, Muntenia, Oltenia
Distribuția geografică a sărăciei confirmă ceea ce era deja cunoscut, faptul că există o fractură masivă între diferite părți ale țării, dar mai ales între sat și oraș.
Potrivit raportului, „cele mai ridicate valori ale indicelui de sărăcie se regăsesc în Moldova, sudul Munteniei, Oltenia și centrul Transilvaniei, unde lipsa infrastructurii, mobilitatea redusă și nivelul scăzut de educație contribuie la adâncirea vulnerabilității sociale.”
Practic, în aceste zone, oamenii se confruntă simultan cu drumuri proaste care îi izolează, cu școli și spitale greu accesibile, cu locuri de muncă puține și slab plătite.
Fiecare dintre acești factori îl amplifică pe celălalt, creând o spirală a sărăciei din care este extrem de greu de ieșit fără intervenție externă.
Iată și câteva exemple de localități, unde indicele de sărăcie este foarte ridicat:
– Valea Moldovei, jud. Suceava: 98%
– Socond, jud. Satu Mare: 94%
– Voinești, jud. Vaslui: 92%
– Dragu, jud. Sălaj: 92%
– Săuca, jud. Satu Mare: 91%
– Horgești, jud. Bacău: 87%
– Galbenu, jud. Brăila: 87%
– Mihăileni, jud. Sibiu: 86%
– Slobozia Bradului, jud. Vrancea: 86%
– Vișani, jud. Brăila: 85%
Orașele, la polul opus: indice aproape zero în zonele metropolitane
Contrastul față de marile centre urbane este izbitor. Raportul arată că „UAT-urile urbane și urbanizate – în special din jurul municipiilor reședință de județ sau în zone metropolitane – prezintă un nivel al indicelui apropiat de zero, indicând condiții mai bune de viață, acces la servicii și oportunități economice diversificate.”
Cu alte cuvinte, dacă te naști sau trăiești în apropierea unui mare oraș, șansele tale de a duce o viață decentă sunt incomparabil mai mari decât dacă locuiești într-o comună izolată din nord-estul sau sud-vestul țării.
Sărăcia energetică: arcul carpatic, zona cea mai vulnerabilă
Pe lângă sărăcia generală, raportul analizează și un fenomen mai puțin discutat în spațiul public: sărăcia energetică. Aceasta măsoară proporția populației care nu își poate asigura un consum minim de energie, în special pentru încălzire pe timp de iarnă.
Datele provin de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) și au fost furnizate tot prin MDLPA.
Conform analizei, „harta scoate în evidență un grad ridicat de sărăcie energetică în zona arcului carpatic.”
Motivele sunt diverse: „climă mai rece și perioade de încălzire mai lungi, venituri scăzute, locuințe vechi, slab izolate termic, acces limitat la rețele moderne de energie datorită reliefului montan sau a izolării propriu-zise, adică sate și cătune de dimensiuni foarte mici și cu acces dificil.”
Prin urmare, zeci de mii de români din zonele montane și subcarpatice petrec iernile în locuințe prost încălzite, plătind o mare parte din venitul lor pe lemne sau alte surse de energie, sau pur și simplu suportând frigul.
Unde este mai bine: vestul țării și zona București-Ilfov
La polul opus al sărăciei energetice se află, conform acelorași date, „zona București-Ilfov, aglomerările urbane și periurbane din Banat, Crișana și vestul Transilvaniei, dar și câteva județe din sudul țării.”
Aceste zone beneficiază de infrastructură mai bună, locuințe mai noi sau renovate și venituri mai ridicate ale locuitorilor, ceea ce le face mai puțin expuse acestui tip de vulnerabilitate.
Iată și câteva exemple de localități unde indicele de sărăcie este foarte scăzut:
– Jucu, jud. Cluj: 0%
– Cristian, jud. Brașov: 2%
– Otopeni, jud. Ilfov: 3%
– Ghimbav, jud. Brașov: 3%
– Voluntari, jud. Ilfov: 12%
– Borș, jud. Bihor: 13%
– Afumați, jud. Ilfov: 14%
– Ghiroda, jud. Timiș: 14%
Mii de familii trăiesc din ajutoare sociale: județele cu cei mai mulți beneficiari VMI
…..
Foto: captura, stirileprotv.ro
