Sistemul de pensii din România este afectat de inegalităţi structurale, de existenţa pensiilor speciale, de practicile de pensionare anticipată nejustificată, arată o analiză realizată de Institutul European pentru Studii Economice.
“Sistemul actual este afectat de inegalităţi structurale, inclusiv existenţa pensiilor speciale şi practicile de pensionare anticipată nejustificată. Aceste aspecte nu doar că subminează echitatea sistemului, dar şi adaugă o presiune financiară considerabilă asupra acestuia. Cea mai recentă modificare, în curs de desfăşurare, prevede o creştere a pensiilor cu 40% începând din 2024. Acest model evidenţiază modul în care Pilonul 1 al sistemului de pensii este frecvent folosit de politicieni pentru a asigura voturi imediate cu preţul creşterii obligaţiilor fiscale viitoare şi a datoriei publice”, a afirmat lectorul Christian Năsulea.
În ultimele două decenii, sistemul public de pensii a funcţionat constant cu deficit, contribuind la deficitul bugetar al guvernului şi crescând datoria publică explicită, spun autorii cercetării.
“Pentru 2022, deficitul sistemului public de pensii a fost de 15% din contribuţiile colectate. Aceasta include deficitul contabil (892 milioane lei) şi subvenţiile din bugetul general al statului (11.938,2 milioane lei)”, mai arată studiul.
Totodată, analiza detaliată evidenţiază faptul că sistemul actual de pensii din România este predominant unul redistributiv, ceea ce înseamnă că el depinde în mare măsură de contribuţiile curente ale angajaţilor actuali pentru a plăti pensiile actuale. Acest model prezintă riscuri semnificative, în special în contextul unui climat demografic schimbător şi al unei populaţii îmbătrânite.
“Din perspectivă financiară, contribuţiile la sistemele de pensii prin repartiţie sunt mai degrabă o formă de impozitare decât un mijloc de economisire pentru pensie. Deoarece aceste contribuţii nu sunt acumulate în conturi personale de pensie şi deci nu sunt nici investite pentru a genera randamente, ele nu contribuie direct la securitatea financiară viitoare a contribuabililor. În schimb, ele funcţionează ca un transfer de bogăţie de la generaţia activă la cea pensionată, cu promisiunea implicită că viitori contribuabili vor continua să finanţeze pensiile viitorilor pensionari”, a afirmat economistul Radu Nechita.
În acest context, raportul propune mai multe recomandări pentru reformarea sistemului de pensii. O sugestie majoră este tranziţia mai rapidă şi mai amplă către un sistem bazat pe capitalizare, care ar permite acumularea de rezerve financiare pentru pensionarii viitori.
De asemenea, studiul încurajează adoptarea de măsuri pentru stimularea investiţiilor private în pensii, ceea ce ar oferi o mai mare flexibilitate şi siguranţă financiară pentru viitorii pensionari.
…..
){kind=link}
