Inflația ar urma să intre pe o pantă descendentă în perioada următoare, odată cu epuizarea efectelor scumpirilor la energie. BNR avertizează însă că presiunile asupra prețurilor nu dispar, iar gazele naturale, polițele RCA ar putea aduce noi scumpiri.
Rata anuală a inflaţiei se va situa, potrivit noilor prognoze, la 6,1% în decembrie, faţă de nivelul de 5,5% estimat anterior, şi se va reduce la 3,4%, în decembrie 2027, şi la 2,8%, în iunie 2028, comparativ cu valorile de 2,9%, respectiv 2,7%, anticipate în mai pentru finele anului 2027 şi pentru luna martie 2028, arată minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României. Membrii Consiliului au arătat că rata inflaţiei va cunoaşte o corecţie descendentă substanţială în trimestrul III 2026, pe fondul epuizării efectelor directe ale eliminării plafonului la preţul energiei electrice şi ale majorării cotelor de TVA şi a accizelor, notează News.ro.
„Rata anuală a inflaţiei va fluctua uşor în trimestrul IV 2026 şi îşi va relua apoi descreşterea pe o traiectorie mai ridicată decât cea evidenţiată în prognoza din mai 2026, reintrând în intervalul ţintei la finele anului 2027, cu două trimestre mai târziu decât în proiecţia precedentă. Astfel, potrivit noilor previziuni, rata anuală a inflaţiei se va situa la 6,1 la sută în decembrie 2026, faţă de nivelul de 5,5 la sută prognozat anterior, şi se va reduce la 3,4 la sută în decembrie 2027 şi la 2,8 la sută în iunie 2028, comparativ cu valorile de 2,9 la sută, respectiv 2,7 la sută anticipate în mai 2026 pentru finele anului 2027 şi pentru luna martie 2028, au subliniat membrii Consiliului”, arată BNR.
Rata anuală a inflaţiei a intrat pe o pantă descendentă în iunie, aşa cum s-a anticipat, coborând la 10,42%, de la 10,85% în mai, dar a rămas vizibil peste nivelul din ultima lună a trimestrului I, de 9,87%, date fiind creşterile semnificative de dinamică consemnate în acest interval de preţurile energiei, combustibililor şi de preţurile administrate, sub impactul unor efecte de bază şi al ascensiunii cotaţiei petrolului, precum şi ca efect al majorării considerabile a chiriilor pentru locuinţele de stat, potrivit BNR.
Membrii Consiliului au remarcat că perspectiva descreşterii graduale a ratei anuale a inflaţiei începând cu trimestrul I 2027, dar şi palierul relativ mai înalt pe care aceasta este aşteptată să se plaseze, mai cu seamă pe segmentul de mijloc al orizontului de prognoză, sunt atribuibile în mare parte factorilor pe partea ofertei.
De asemenea, s-a sesizat că acţiunea acestor factori capătă un puternic caracter dezinflaţionist în trimestrul III 2026, inclusiv ca urmare a ieftinirii legumelor şi fructelor, dar este anticipată să se deterioreze întrucâtva în următoarele luni – în principal ca urmare a măririi tarifelor de telecomunicaţii şi RCA, precum şi a preţului gazelor naturale -, pentru ca apoi să redevină dezinflaţionistă, pe fondul manifestării efectelor de bază asociate creşterilor de preţuri antrenate în acest an de şocul energetic, îndeosebi pe segmentul combustibili.
„În acelaşi timp, s-a convenit că balanţa riscurilor induse de factorii pe partea ofertei rămâne dominată de cele în sens ascendent, cel puţin pe termen scurt, având ca surse majore evoluţia preţurilor energiei electrice şi alimentelor, în condiţiile secetei severe din acest an, precum şi traiectoria cotaţiei ţiţeiului şi altor materii prime, în contextul prelungirii conflictului din Orientul Mijlociu, cu implicaţii şi asupra preţurilor internaţionale ale unor bunuri intermediare şi finale”, precizează BNR.
…..
