Atacurile de panică reprezintă episoade medicale extrem de dramatice cu un important substrat psihosomatic în care simptomele se instalează brusc, de regulă cu o anumită frecvență, și sunt declanșate de anumiți factori pe care este posibil să îi recunoști.
Fiind o afecțiune destul de particulară fiecărui individ, factorii declanșatori însă nu sunt foarte clari, dar pentru că majoritatea sunt de regulă psihologici și circumstanțiali, abordarea prin psihiatrie și psihoterapie ajută foarte mult.
Ce se întâmplă în timpul unui atac de panică
În timpul unui atac de panică, ritmul cardiac și tensiunea arterială cresc rapid și se instalează transpirația profundă. Întrucât fenomenul este însoțit și de încordarea musculaturii, chiar și la nivel pectoral, unii oameni pot avea impresia că suferă de un atac de cord. Ideea este alimentată și de instalarea stării de anxietate, de altfel o caracteristică a acestui tip de eveniment cardiac.
Adesea pentru un pacient poate fi dificil să facă diferența dintre un atac de panică și un atac de cord , mai ales că semiologia este asemănătoare și, bineînțeles, dacă nu s-a mai confruntat cu nici unul dintre aceste evenimente.
Însă ambele situații îți afectează profund starea de sănătate psihică și generală. De aceea, este important să le recunoști, astfel încât să poți beneficia de un tratament adecvat.
Atacurile de panică apar pe fondul unei situații puternice de stres atunci când se declanșează brusc un nivel crescut de cortizol. În cazul unui atac de cord, un fenomen ischemic generat de blocarea unei artere coronare duce la instalarea unor simptome asemănătoare – ritm cardiac accelerat, durere puternică în piept, transpirații, stare de confuzie, panică, însă apar și o serie de alte simptome ce pot ajuta în diferențierea celor două situații medicale.
Simptome atac de panică
Un atac de panică este însoțit de instalarea “din senin” a unei stări de frică, cu senzația iminentă că se va întâmpla ceva extrem de rău, în fața căruia ești copleșit și paralizat. Teoretic, atacurile de panică nu ar pune viața în pericol, dar, pe de o parte, interferează cu calitatea stării mentale, iar pe de altă parte, instalarea pe un fond de boală cardiacă chiar poate duce la complicații iminente.
Așadar este important ca și în cazul unui “simplu” atac de panică să existe o evaluare sistematică a aparatului cardiovascular, iar pacientul să își monitorizeze și să își noteze valori precum tensiunea arterială și ritmul cardiac- sau pulsul, zilnic și în diferite momente ale zilei.
Din punct de vedere al încadrării medicale a problemei, persoanele care suferă de atacuri de panică cu o anumită regularitate și frecvențe ar putea primi diagnosticul de tulburare de panică, în cadrul unui sindrom de tulburare de anxietate. Un atac de panică izolat, însă, se poate întâmpla oricui, chiar și fără un diagnostic de suferință de tip anxios.
Simptomele unui atac de panică pe scurt:
• senzație instalată brusc de frică;
• dureri în piept;
• accelerarea respirației și dificultăți în a inspira, senzația că nu mai poți respira și că vei rămâne fără aer- din cauza hiperventilației;
• sentimentul copleșitor de moarte;
• accelerarea ritmului cardiac și palpitații;
• senzația de amorțire a membrelor și furnicături;
• transpirații difuze, generalizate, dar în special la nivelul spatelui;
• tremurături ale membrelor și capului;
• stare de slăbiciune a picioarelor, necesitatea de a rămâne așezat sau amețeli;
• dureri de stomac sau greață.
Simptome atac de cord
În cazul unui atac de cord o parte a musculaturii cardiace nu mai primește suficient sânge, așa cum se întâmplă când o arteră, de regulă, coronariană obstrucționată, care furnizează sânge către inimă, este blocată de un embol desprins de regulă de la nivelul arterelor afectate de ateroscleroză.
Însă se poate produce și în alte condiții ischemice- generate de emoții puternice, anumite afecțiuni ale inimii precum fibrilația atrială, disfuncții de tipul conducerii electrice a inimii ( boala de nodul sinusal sau focare ectopice), tulburări de conducere, defecte ale valvelor atroventriculare, precum stenoza mitrala, boala cardiacă congenitală etc.
Simptomele comune ale atacului de cord includ:
• durere în piept sub forma de “gheară” sau senzația de presiune puternică în zona pectorală și mediastinală;
• modificarea ritmului cardiac – tahicardie sau bradicardie, însoțite de palpitații;
• senzație de amețeală sau de leșin;
• transpiratii reci la nivelul gâtului, pieptului, cefei și spatelui;
• durere sau disconfort în partea superioară a corpului, cum ar fi maxilarul, gâtul, brațul stâng, degetele de la mâna stângă, umărului sau spatelui.
• senzația că nu mai primești aer și dificultăți de respirație;
• greață sau vărsături;
• sentimentul de moarte iminentă.
Un atac de cord îți poate pune viața în pericol, așa că nu trebuie să aștepți să dispară simptomele, ci apelează imediat la tratamentul care ți-a fost recomandat (cum ar fi acestea, de exemplu dacă suferi de angină pectorală) și apelează la 112 pentru a fi consultat imediat de către un medic. Intervenția medicală rapidă în cazul unui atac de cord îți poate salva viața.
Diferența dintre un atac de panică și un atac de cord
……
Foto: Shutterstock
