Imunitatea unei persoane ține de mai mulți factori, printre care moștenirea genetică, vârsta și stilul de viață.
Timp de mulți ani, imunologia, ramura biologiei care examinează sistemul nostru imunitar, s-a concentrat pe disecarea mecanismelor moleculare care controlează răspunsul nostru fiziologic la infecții pe baza presupunerii că acest răspuns nu diferă între indivizi.
Cu toate acestea, premisa a fost contestată de studii recente care sugerează că nu suntem cu toții la fel de echipați pentru a face față agenților patogeni. Vârsta, sexul, istoricul infecțiilor și genetica ne pot afecta sistemul imunitar și ne pot face mai predispuși la boli.
Sarcina de a identifica acești factori care reglementează sistemul nostru imunitar a devenit principala provocare cu care se confruntă medicina de precizie, un model medical propus care vizează oferirea de tratamente pentru pacienți adaptate nevoilor individuale.
În acest context, 30 de oameni de știință de la mai multe centre de cercetare și-au unit forțele pentru a forma Laboratorul de excelență Milieu intérieur (sau LabEx) coordonat la Institutul Pasteur de către directorul de cercetare CNRS, dr. Lluis Quintana-Murci, cu finanțare de la programul Investissements d’Avenir, în vederea descrierii variațiilor imune pe scară largă în cadrul populației franceze.
Acest consorțiu a adunat o colecție extinsă de specimene biologice de la 1.000 de donatori sănătoși (500 de bărbați și 500 de femei cu vârste cuprinse între 20 și 69 de ani) recrutați la Rennes. „Sângele subiecților, ADN-ul, vaccinarea și istoricul medical, precum și bacteriile intestinale și nazale au fost colectate, măsurate și examinate pentru acest studiu la scară largă”, explică dr. Quintana-Murci. Primele rezultate din analiza întregii cohorte au fost publicate în Nature Immunology.
Există variații imune și diferențe în ceea ce privește sexul și vârsta
Folosind un sistem ex vivo, cercetătorii au măsurat modificările exprimării genei imune în probele de sânge de la cei 1.000 de donatori atunci când au fost expuși la diferite virusuri, bacterii și fungi. În același timp, „am determinat caracteristicile moleculare ale celulelor albe din sânge, sau leucocitelor, în sângele donatorilor, cu un nivel de precizie fără precedent”, adaugă cercetătorul și autorul studiului CNRS Etienne Patin.
Aceste cercetări confirmă faptul că variația imunitară între indivizi se datorează în mare măsură diferențelor de sex și vârstă. Însă alți factori, precum fumatul și infecția cu citomegalovirus asimptomatic, care afectează o bună parte a populației, au, de asemenea, un impact major asupra compoziției celulelor sangvine. Acest lucru poate explica de ce fumătorii și oamenii infectați cu acest virus pot fi mai predispuși la infecții.
Variațiile genetice și riscul de boală
…..
