Chiar dacă este uscată sau sub formă de păstăi, toate tipurile de fasole sunt bine cunoscute pentru beneficiile lor în sănătate, mai ales pentru capacitatea de a scădea nivelul colesterolului și al lipidelor din sânge. Fibrele vă ajută în menținerea unui tranzit intestinal regulat și adecvat. Pot ajuta la reducerea zahărului din sânge, la susținerea sănătății inimii, hipertensiunii arteriale și bolilor digestive.
Deși gusturile nu se discută, trebuie să recunoaștem că, pentru majoritatea, fasolea se bucură de o simpatie generală pe la noi. Gustoasă, sățioasă, accesibilă și relativ facil de gătit, chiar dacă ia ceva timp, fasolea este una dintre cele mai gătite alimente în țara noastră. Rețetele sunt numeroase: ciorba de fasole, iahnie, mâncare de fasole verde păstăi sau mâncărica de vară de păstăi galbene, plate…. Le trebuie doar puțin mărar, cimbru, un sos ușor de roșii, o linguriță de ulei de măsline la porție, poate un cățel de usturoi sau o ceapă roșie zdrobită alături, pentru a completa gustul delicios.
Fasolea are în jur de 16g de fibre, pe când cea păstăi are aproximativ 19 grame de fibre per cană. Este bogată în vitamina K și conține, de asemenea, calciu, fier și magneziu. Acești nutrienți sunt importanți pentru menținerea oaselor puternice și sănătoase, și pentru reducerea riscului de fracturi. Vitamina B6 conținută este, de asemenea, importantă pentru o stare de bună dispoziție.
Cele mai frecvente efecte secundare ale consumului de fasole sunt gazele și disconfortul intestinal. Acestea nu sunt periculoase, dar pot fi neplăcute și pot genera crampe dureroase, mai ales consumate ocazional. Când iei în considerare adăugarea de leguminoase și mai ales fasole uscată în dietă, ar trebui să crești treptat cantitatea pentru a-i oferi timp intestinului să se adapteze. Ideal ar fi să consumăm fasole sau alte leguminoase într-o cantitate de minim 3 căni pe săptămână.
Este interesant faptul că fasolea conține atât carbohidrați, cât și proteine. Datorită faptului că este atât de bogată în fibre insolubile, pe care organismul nu le digeră, nu toți carbohidrații din fasole vor fi transformați în zahăr în sânge.
Ca majoritatea leguminoaselor, înainte de consum sau conservare fasolea trebuie să fie gătită. Aceste procese pot provoca adesea modificări în matricea boabelor, care pot influența efectele lor fiziologice pozitive. Dr. Cristina Fernández-Fraguas, profesor asistent la Institutul Politehnic din Virginia, a investigat modul în care structura țesuturilor plantelor contribuie la îmbunătățirea nutriției, la sănătate și la reducerea riscului de boli cronice.
Pe scurt, ea a descoperit că mecanismul prin care fasolea reușește să scadă nivelul colesterolului se realizează prin sistemul de reținere a sărurilor biliare la nivelul colonului. În plus față de alte fibre, matricea specifică fasolei este cu totul superioară. Însă principala condiție de a beneficia de capacitatea acestor leguminoase este de a le găti cât mai puțin timp posibil. Dacă este posibil, în condiții superioare de presiune sau de a consuma fasolea verde “nouă”, ce necesită un timp mult mai scăzut de gătire.
Fasolea – prietena inimii
Intervențiile dietetice și modificările stilului de viață sunt soluții mai atrăgătoare decât terapia medicamentoasă, pentru a reduce incidența pe termen lung a bolilor cardiovasculare. În plus, o dietă sănătoasă și echilibrată ar putea avea simultan efecte pozitive asupra obezității și diabetului de tip II. Multe dintre modelele dietetice propuse de nutriționiști propun intervenții ce presupun mai puține surse de grăsimi saturate, făinoase și zahăr, și cât mai multe fructe, legume, cereale integrale și leguminoase.
Leguminoasele precum năut, linte și mazăre, și toate tipurile de fasole – albă, roșie, pintos, verde, galbenă etc., sunt bine cunoscute pentru beneficiile lor nutriționale și pentru sănătate, precum , dar și pentru impactul lor asupra durabilității agricole. Leguminoasele furnizează cantități crescute de carbohidrați complecși, inclusiv fibre. Asociația Americană a Inimii încurajează consumul de fibre, vizând aproximativ 30g/zi. În plus, fasolea comună sau uscată (Phaseolus vulgaris L.) are de două până la trei ori mai multe fibre decât alte alimente de bază (de exemplu: cerealele). Prin urmare, poate juca un rol major în a ajuta oamenii să îndeplinească aceste recomandări.
…..
Foto: Shutterstock
