Doar 4 din 10 români se declară mulțumiți de sistemul public de sănătate din țara noastră. Și sistemele publice de sănătate din Europa se confruntă cu o nemulțumire în creștere a cetățenilor în ceea ce privește serviciile oferite, arată raportul STADA Health Report 2024, ajuns la a 10-a ediție. Pentru al patrulea an consecutiv, satisfacția cetățenilor europeni față de sistemele de sănătate din țările lor a scăzut, ajungând la aproximativ 56%.
În România, gradul de satisfacție a cetățenilor se menține la nivelul din 2023 și este chiar mai scăzut decât media europeană: doar 39% dintre românii chestionați se declară mulțumiți de modul în care sistemul public de sănătate îi servește. La acest capitol, România ocupă poziția 17 din cele 23 de țări evaluate.
În schimb, odată cu declinul încrederii europenilor în sistemele publice de sănătate se observă o preocupare crescută pentru măsuri individuale prin care aceștia au grijă de sănătatea lor: exerciții fizice regulate, adoptarea unei diete sănătoase, activități care să sprijine bunăstarea mintală.
Românii, nemulțumiți de lipsa accesului la servicii medicale de prevenție
Cum putem îmbunătăți încrederea populației în sistemul public de sănătate românesc?
Accesul la consultații medicale, standardul serviciilor medicale, deficitul de personal și neîncrederea generală în factorii de decizie din sectorul sănătății sunt principalele motive, la nivel general, ale nemulțumirii față de sistemele de sănătate.
În ceea ce privește România, pe lângă acestea, respondenții au mai indicat și lipsa accesului la servicii medicale de prevenție (37%) printre cauzele încrederii scăzute în sistemul public.
Pe de altă parte, există și motive de satisfacție: 53% dintre românii chestionați au afirmat că sunt mulțumiți de disponibilitatea cadrelor medicale de a le oferi sfaturi sau îngrijiri medicale.
Principala direcție de acțiune care ar trebui urmărită în efortul de a îmbunătăți gradul de încredere în sistemele de sănătate este asigurarea ca persoanele care ajung în poziții de decizie să aibă expertiză în domeniul sănătății. Dacă per total, aproape 1 din 2 europeni (48%) consideră că ar face o diferență dacă factorii de decizie din sectorul sănătății ar avea o pregătire în acest domeniu, în România proporția celor care susțin acest punct este și mai ridicată, de 62%.
Tot la nivelul țării noastre, o altă măsură indicată de către cei chestionați se referă la extinderea sferei de responsabilitate a farmaciștilor, pentru a sprijini medicii.
Crește încrederea în medicina convențională
De altfel, în ciuda nemulțumirii cu privire la sistemele de sănătate în ansamblu, STADA Health Report 2024 dezvăluie o creștere semnificativă a încrederii în medicina convențională, precum și în sfaturile oferite de profesioniștii din domeniul sănătății – medici și farmaciști.
Aproape 7 din 10 europeni (69%) afirmă că au încredere „mare” sau „deplină” în medicina convențională, în timp ce în rândul românilor proporția celor încrezători este și mai mare: 87%.
