Creierul este un organ extrem de dinamic și flexibil, iar schimbările în funcționarea sa pot varia pe parcursul vieții unei persoane. O parte a creierului intră în declin mai repede începând cu vârsta de 30 de ani, au descoperit cercetătorii de la Universitatea din Oslo, iar aceste modificări ale creierului sunt accelerate la persoanele cu boala Alzheimer.
Creierul uman trece prin cele mai rapide și semnificative schimbări în primii ani de viață și continuă să se dezvolte și să se adapteze pe măsură ce copiii cresc și intră în adolescență și ajung apoi la maturitate. Odată cu înaintarea în vârstă, creierul va experimenta, însă, schimbări structurale și funcționale. Pierderea neuronală este normală, dar poate fi mai accentuată în anumite zone ale creierului.
Pot apărea și modificări în funcționarea cognitivă, cum ar fi scăderea memoriei și a vitezei de procesare a informațiilor. Boala Alzheimer este o afecțiune cerebrală progresivă, caracterizată prin modificări ale creierului care duc la pierderea neuronilor și a conexiunilor acestora. Acestea și alte schimbări afectează capacitatea unei persoane de a-și aminti și de a gândi și, în cele din urmă, de a duce o viață independentă.
Cortexul și boala Alzheimer
Oamenii de știință nu înțeleg încă pe deplin ce cauzează boala Alzheimer la majoritatea oamenilor. Cauzele includ probabil o combinație de modificări legate de vârstă care au loc în creier, împreună cu factori genetici, de mediu și de stil de viață. Importanța oricăruia dintre acești factori în creșterea sau scăderea riscului de boală Alzheimer poate diferi de la o persoană la alta.
Cercetătorii de la Universitatea din Oslo au fost interesați în mod specific de cortexul cerebral, deoarece subțierea acestei părți a creierului a fost corelată cu declinul cognitiv și cu boala Alzheimer. Stratul cel mai exterior al creierului – o foaie subțire de „substanță cenușie”, cortexul este esențial pentru funcționarea cognitivă de ordin superior, cum ar fi memoria.
Partea stângă și dreaptă a cortexului nu sunt la fel de groase în creierele mai tinere, un fenomen numit „ asimetrie corticală”. Asimetria este un lucru aparent bun, deoarece permite creierului să funcționeze optim, pentru că lobul stâng și cel drept sunt specializate pentru a face lucrări ușor diferite. Pe măsură ce îmbătrânim, cortexul se micșorează și provoacă treptat declinul cognitiv, care este o parte normală a îmbătrânirii.
Până acum, oamenii de știință au crezut că partea stângă și cea dreaptă ale cortexului se subțiau în același ritm, dar studiul de față arată că partea creierului care era mai groasă la vârsta de 20 de ani se deteriorează mai repede.
Partea mai subțire de cortex, asociată cu boala Alzheimer
Echipa care a demarat studiul, care face parte dintr-un consorțiu internațional de cercetători dedicați analizei creierului numit LifeFrain, a măsurat grosimea tuturor zonelor cortexului folosind scanări ale creierului de la peste 2600 de oameni sănătoși din Europa și SUA și de la o serie de participanți cu demență din Australia.
Cercetătorii au descoperit că asimetria corticală se pierde pe măsură ce îmbătrânim, demonstrând că cele două părți ale creierului se deteriorează la ritmuri diferite. În exact aceleași regiuni ale creierului ca și în cazul îmbătrânirii normale, au descoperit că partea stângă a creierului se micșorează mai repede când e vorba de boala Alzheimer.
Oamenii de știință spun că este prea devreme pentru a trage o concluzie fermă, dar asimetria corticală ar putea fi utilizată ca marker pentru a detecta modificările timpurii ale creierului în boala Alzheimer, despre care se crede că apar înainte ca simptomele cognitive să înceapă să se observe.
Subțierea creierului începe de timpuriu în viață
Pierderea asimetriei a apărut la o vârstă similară la majoritatea participanților (după vârsta de 30 de ani) și a continuat pe parcursul vieții, cu un declin accelerat în jurul vârstei de 60 de ani. Pierderea asimetriei corticale are loc treptat pe durata vieții, lucru care s-a observat cu o consistență remarcabilă în toate probele, spun cercetătorii. Aceștia subliniază că unele modificari ale creierului asociate bolii Alzheimer pot avea loc pe perioade prelungite de-a lungul vieții, posibil de ordinul a zeci de ani, și pot prezenta suprapunere mare cu cele care apar treptat în timpul îmbătrânirii normale.
Cercetătorii au folosit în această analiză o abordare „longitudinală”, ceea ce înseamnă că au putut analiza scanările cerebrale ale oamenilor în mai multe momente de-a lungul vieții, ceea ce conferă credibilitate rezultatelor.
Cum se poate păstra creierul sănătos de-a lungul vieții?
Oamenii de știință spun că nu există un singur remediu miraculos pentru problemele de memorie sau alte modificări ale creierului care apar odată cu îmbătrânirea, însă o combinație de factori sociali și obiceiuri sănătoase pot contribui la păstrarea funcției creierului pentru mai mult timp. Iată câteva îndrumări:
