Pandemia actuala a luat multi oameni prin surprindere, deci previziunile generate de inteligenta artificiala “se asteptau” la posibila aparitie a unui astfel de fenomen. Parea insa de necerezut avand in vedere evolutia stiintei si tehnologiei, iar faptul ca traim in aceste vremuri in care vorbim despre secventierea virala avansata, crearea de vaccinuri de tip ARN mesage, pe platforma carora se poate interveni usor pentru adaptarea raspunsului la noile variante, asa cum se lucreaza acum pentru o eventuala adaptare a raspunsului vaccinului la infectarea cu Omicron.
Insa epidemiile sau pandemiile s-au tot repetat de- a lungul vremii. Unele boli infectioase grave, care ucideau sute de mii de oameni intr-un singur val, au fost eradicate odata cu aparitia vaccinurilor, cum ar fi variola, eradicata complet la ora actuala- insa responsabila de moartea a 500 de milioane de oameni in istorie.
In cazul altor pandemii cumplite,extinderea focarelor se stingea odata cu moartea victimelor, din pacate. Acesta este cazul teribil al ciumei, sau pesta- generata de bacteria Yersinia pestis, care a devenit prima oara ” celebra’ in epoca Imparatului Iustinian, cand a decimat jumatea din populatia globului- aproape 50 de milioane de oameni.
Reaparitia ei dupa opt sute de ani in 1350 a luat 20 milioane de vieti in numai patru ani, este cunoscuta in istorie drept “moartea neagra” si a dus la inventarea ….”carantinei”. Medicii si invatatii vremii au inteles ca vectorul purtator este omul si oficialii din portul Venetiei au decis sa ii izoleze fortat pe marinarii nou sosiți pentru a limita raspandirea bolilor- mai intai o luna- 30 de zile, adica perioada ” trentino”, dar apoi, ca orice restrictie impusa politic, s-a mai extins un pic…asa ca adevenit … 40 de zile sau ” carantino”!
Apoi, intre 1350 și 1665, din zece in zece ani apareau noi focare de epidemie de ciumă, ucigand aproxmativ 20% din populatie. In acest interval, pe langa carantina, Anglia a impus primele legi pentru separarea și izolarea bolnavilor si membrilor famiilor lor. De aici si termenul “ciumat”- molipsitor, de evitat. Ultimul episod memorabil- Marea Ciuma din 1665 a ucis in 7 luni numai in Londra, 100.000 de oameni.
Yersinia pestis nu a fost eradicata niciodata si ultima oara, ciuma bubonică s-a inregistrat in Platoul Tibetan în 2009. În 2014, în orașul chinez Yumen, oficialii au închis suprafețe mari în urma unui singur deces cauzat de ciuma bubonică. În 2010–2015, au existat 3.248 de cazuri de ciumă în întreaga lume. Aceste cazuri s-au soldat cu 584 de decese pentru ca au fost depistate prea tarziu sau la persoane vulnerabile, insa datorită antibioticelor, ciuma nu este fatala neaparat in ziua azi.
Pandemii cu final tragic au avut loc de-a lungul istoriei si din cauza antraxului, febrei virale hemoragice și tifosului (transmis de păduchi). In ziua de astazi, o serie de infectii genereaza ingrijorarea oamenilor, desi majoritatea pot fi prevenite rin vaccinare si masuri simple igienice.
1. SARS-CoV-2: Noul coronavirus
Această infecție virală gravă nu mai are nevoie de prezentare. Din decembrie 2019, lumea a luptat împotriva pandemiei SARS-CoV-2 care a început în Wuhan, China, care apoi s-a răspândit rapid în întreaga lume. Până la jumătatea lunii iulie 2021, peste 188 de milioane de cazuri de COVID-19 au fost raportate la nivel mondial, cu 4 milioane de decese.
SARS-CoV-2, virusul care duce la COVID-19, este un virus extrem de contagios. Se poate prezenta ca o boală respiratorie în decurs de 14 zile, cu febră și tuse, dureri musculare și alte simptome.
Majoritatea oamenilor își revin în termen de două până la trei săptămâni. Mulți pacienți pot fi asimptomatici, însă pot fi contagioși și pot răspândi boala.
La unele persoane, anumite simptome, cum ar fi pierderea memoriei, dificultăți de concentrare, oboseală, dificultăți de respirație, probleme de somn, dureri în piept sau amețeli, rămân și au fost numite „covid lung”, care poate dura luni de zile.
Odată cu apariția vaccinurilor anti-COVID-19, numărul cazurilor active de boală este în scădere. Dar multe țări au încă nevoie de provizii mai mari de vaccinuri. În plus, noi variante ale virusului sunt detectate și se răspândesc rapid în întreaga lume.
La mijlocul lui iulie 2021, doar 12% din populația lumii era complet vaccinată. Unii oameni refuză să fie vaccinați, ceea ce poate crește probabilitatea unor focare mai mari și noi variante ale virusului.
2. Gripa
În fiecare an, mii de oameni mor din cauza gripei, o boală care poate fi prevenită. De fapt, peste 34.000 de oameni au murit din cauza gripei în sezonul gripal 2018-2019, conform estimărilor CDC. În plus, a avut loc un total de 643 de decese la copii, cu vârste cuprinse între 0 și 17 ani.
Decesele legate de gripă sunt cauzate adesea de complicații precum pneumonia, în special la vârstnici. Dacă cineva din familia ta are gripă, ai 25% șanse să te îmbolnăvești și tu.
Vaccinul antigripal este disponibil în fiecare an, în toamnă, iar CDC recomandă ca toți cei cu vârsta de 6 luni și peste să se vaccineze în fiecare sezon. Vaccinarea pentru prevenirea gripei este deosebit de importantă pentru persoanele care prezintă un risc ridicat de complicații grave, cum ar fi:
• femeile însărcinate;
• pacienții cu boli pulmonare, precum astmul sau boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) sau bolile de inimă;
• copiii mici;
• adulți cu vârsta de 65 de ani și peste;
• rezidenții azilului de bătrâni;
• persoanele cu anumite afecțiuni medicale cronice.
Tratamentele antivirale și antigripale pot ajuta în gestionarea simptomelor. Dar complicațiile gripei pot fi grave și includ:
• pneumonie;
• miocardită (inflamație a inimii);
• leziuni cerebrale (encefalită) sau musculare (miozită, rabdomioliză);
• insuficiență multi-organică (de exemplu, insuficiență respiratorie și renală) și sepsis, care poate duce la deces.
3. Gonoreea
Spre deosebire de gripă, bolile cu transmitere sexuală (BTS) nu depind de sezon, ci sunt răspândite pe tot parcursul anului și în întreaga lume.
Gonoreea de la Neisseria gonorrhoeae este o boală cu transmitere sexuală comună. Gonoreea se răspândește cel mai frecvent în timpul actului sexual. Bebelușii pot să fie infectați, de asemenea, în timpul nașterii, dacă mamele lor sunt infectate. La bebeluși, gonoreea afectează cel mai frecvent ochii.
Gonoreea poate infecta atât bărbații, cât și femeile și afectează uretra, rectul sau gâtul. La femei, gonoreea poate infecta și colul uterin.
Simptomele în caz de gonoree pot include durere sau senzația de arsură la urinare, secreții de puroi din penis (la bărbați) sau secreții vaginale (la femei), dureri la testicule (mai puțin frecvente) și act sexual dureros.
Adulții sunt tratați cu antibiotice, dar rezistența la antibiotice a devenit o preocupare majoră.
4. Salmonella
Salmonella este, de obicei, transmisă oamenilor prin consumul de alimente contaminate cu fecale de animale, dar gătitul corespunzător al acestora va ucide Salmonella.
Simptomele neplăcute, precum diareea, febra și crampele stomacale apar la 12 până la 72 de ore de la infectare.
Infecția cu Salmonella durează, de regulă, 4 până la 7 zile și se poate vindeca fără medicamente, dar cei cu infecții severe pot avea nevoie de spitalizare,rehidratare cu lichide administrate intravenos și tratament cu antibiotice.
5. Meningita bacteriană
Meningita bacteriană este o infecție rară, dar posibil mortală, a membranelor din jurul creierului și măduvei spinării, potrivit Institutului Național de Sănătate (NIH).
Infecția cu meningită poate produce simptome, precum febră bruscă, dureri de cap, înțepenirea gâtului, greață, vărsături, respirație rapidă sau erupție cutanată.
Meningita bacteriană trebuie tratată rapid cu antibiotice, iar vaccinurile sunt disponibile pentru prevenire și sunt destinate persoanelor cu vârsta cuprinsă între 10 și 25 de ani.
Există mai multe tipuri de germeni care pot duce la meningită bacteriană. De exemplu, studenții sunt mai susceptibili de a face Neisseria meningitidis sau Streptococcus pneumoniae, în timp ce nou-născuții au riscuri mai mari de a face streptococ de grup B.
……
