Maximum 10% din populaţia activă a României este pregătită pentru meseriile viitorului, pentru economia digitală (analiza)

October 30, 2021
38 Views

Maximum 10% din populaţia activă a României este pregătită în prezent pentru meseriile viitorului, pentru economia digitală, efectul fiind acela că mulţi dintre români riscă, în următorii ani, să îşi piardă locurile de muncă, conform unei analize realizate de compania de consultanţă Frames şi platforma de e-learning Digital HR – un proiect finanţat de Uniunea Europeană.

“Analişti de date, software developers, specialişti Big Data, experţi în digital transformations, profesionişti în digital sales şi marketing online, inovation creators, supraveghetori de calitate. Sunt doar câteva dintre joburile din noul val tehnologic care, pentru mulţi dintre români, reprezintă o necunoscută. Sunt meserii bine plătite, pe care multe dintre companiile româneşti şi internaţionale le oferă şi pentru care, din păcate, nu găsesc mulţi candidaţi. De ce? Pentru că, în România, prea puţini sunt cei care se adaptează cerinţelor pieţei muncii”, se arată în analiză, conform unui comunicat remis, vineri, AGERPRES.

Sursa citată semnalează că, potrivit datelor publicate de Eurostat, numai 1,6% dintre angajaţii din Romania au urmat, în 2019, forme de formare profesională. Spre comparaţie, în Suedia, procentul este de 37%, în Elveţia de 39,4%, iar media Uniunii Europene este de 14,8%. În Bulgaria, procentul angajaţilor care au urmat cursuri de pregătire a fost de 2,3%, în Polonia de 7,7%, iar în Ungaria de 7,3%.

“Deşi există o gamă largă de cursuri de pregătire, multe dintre ele gratuite şi disponibile online, în domenii precum IT, suport tehnic, marketing, Securitate Cibernetică Industrială, Tranziţia la Industry 4.0, Dezvoltarea digitală a Produselor, Fabricaţia digitală a Produselor, Vânzări, Finanţarea Afacerii şi Elaborarea planului de afaceri, mult prea puţini români încearcă să se specializeze într-o meserie de viitor. Motivele sunt legate, în principal, de timpul redus pe care îl au la dispoziţie, de lipsa de atractivitate a domeniului sau, pur şi simplu, de faptul că sunt confortabili cu jobul pe care îl au în prezent”, a declarat Ligia Neacşu, unul dintre coordonatorii programului Digital HR.

O altă statistică Eurostat arată că, nici măcar atunci când au nevoie de un loc de muncă, românii nu se grăbesc să urmeze cursuri de formare profesională. Numai 3,4% dintre şomeri au urmat forme de pregătire profesională, un nivel similar cu cel din Ungaria (3,4%), dar cu mult sub cel din Polonia (8,2%). În comparaţie, 57,5% dintre suedezi s-au pregătit, în 2019, pentru a-şi găsi un loc de muncă. Media UE este de 14,8%.

Dincolo de cursurile de pregătire organizate de companiile de profil din mediul privat, care acoperă în prezent o gamă largă de meserii cerute de piaţa forţei de muncă, şi statul oferă cursuri de pregătire gratuite în diverse domenii.

Conform datelor Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), în primele nouă luni ale anului 2021, numai 14.668 de persoane au participat la aceste cursuri. Dintre aceştia, 10.088 sunt şomeri, iar 2.376 sunt persoane beneficiare de formare la locul de muncă prin programe de ucenicie.

Din cele 688 programe de formare profesională gratuite, cele mai căutate au fost cele de inspector/referent resurse umane – 925 participanţi; îngrijitor spaţii verzi – 876; agent de securitate – 865; operator introducere, prelucrare, validare date – 677; lucrător în comerţ – 638; femeie de serviciu – 558; competenţe cheie – comunicare în limba română – 423; frizer – coafor- manichiurist- pedichiurist – 369; contabil – 335; ajutor bucătar – 281; bucătar – 276; instalator instalaţii tehnico sanitare şi gaze – 241; infirmier/infirmieră – 238, coafor – 195; manichiurist pedichiurist – 179.

…..

Leave A Comment

%d bloggers like this: