Maximum 10% din populaÅ£ia activă a României este pregătită în prezent pentru meseriile viitorului, pentru economia digitală, efectul fiind acela că mulÅ£i dintre români riscă, în următorii ani, să îşi piardă locurile de muncă, conform unei analize realizate de compania de consultanţă Frames ÅŸi platforma de e-learning Digital HR – un proiect finanÅ£at de Uniunea Europeană.
“AnaliÅŸti de date, software developers, specialiÅŸti Big Data, experÅ£i în digital transformations, profesioniÅŸti în digital sales ÅŸi marketing online, inovation creators, supraveghetori de calitate. Sunt doar câteva dintre joburile din noul val tehnologic care, pentru mulÅ£i dintre români, reprezintă o necunoscută. Sunt meserii bine plătite, pe care multe dintre companiile româneÅŸti ÅŸi internaÅ£ionale le oferă ÅŸi pentru care, din păcate, nu găsesc mulÅ£i candidaÅ£i. De ce? Pentru că, în România, prea puÅ£ini sunt cei care se adaptează cerinÅ£elor pieÅ£ei muncii”, se arată în analiză, conform unui comunicat remis, vineri, AGERPRES.
Sursa citată semnalează că, potrivit datelor publicate de Eurostat, numai 1,6% dintre angajaţii din Romania au urmat, în 2019, forme de formare profesională. Spre comparaţie, în Suedia, procentul este de 37%, în Elveţia de 39,4%, iar media Uniunii Europene este de 14,8%. În Bulgaria, procentul angajaţilor care au urmat cursuri de pregătire a fost de 2,3%, în Polonia de 7,7%, iar în Ungaria de 7,3%.
“DeÅŸi există o gamă largă de cursuri de pregătire, multe dintre ele gratuite ÅŸi disponibile online, în domenii precum IT, suport tehnic, marketing, Securitate Cibernetică Industrială, TranziÅ£ia la Industry 4.0, Dezvoltarea digitală a Produselor, FabricaÅ£ia digitală a Produselor, Vânzări, FinanÅ£area Afacerii ÅŸi Elaborarea planului de afaceri, mult prea puÅ£ini români încearcă să se specializeze într-o meserie de viitor. Motivele sunt legate, în principal, de timpul redus pe care îl au la dispoziÅ£ie, de lipsa de atractivitate a domeniului sau, pur ÅŸi simplu, de faptul că sunt confortabili cu jobul pe care îl au în prezent”, a declarat Ligia NeacÅŸu, unul dintre coordonatorii programului Digital HR.
O altă statistică Eurostat arată că, nici măcar atunci când au nevoie de un loc de muncă, românii nu se grăbesc să urmeze cursuri de formare profesională. Numai 3,4% dintre şomeri au urmat forme de pregătire profesională, un nivel similar cu cel din Ungaria (3,4%), dar cu mult sub cel din Polonia (8,2%). În comparaţie, 57,5% dintre suedezi s-au pregătit, în 2019, pentru a-şi găsi un loc de muncă. Media UE este de 14,8%.
Dincolo de cursurile de pregătire organizate de companiile de profil din mediul privat, care acoperă în prezent o gamă largă de meserii cerute de piaţa forţei de muncă, şi statul oferă cursuri de pregătire gratuite în diverse domenii.
Conform datelor Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), în primele nouă luni ale anului 2021, numai 14.668 de persoane au participat la aceste cursuri. Dintre aceştia, 10.088 sunt şomeri, iar 2.376 sunt persoane beneficiare de formare la locul de muncă prin programe de ucenicie.
…..
