Acizii grași Omega-3 cu legături duble sunt acidul docosahexaenoic (DHA) și acidul eicosapentaenoic (EPA). Peștele mai gras – somonul, macroul, sardinele – este bogat în Omega-3. Unele plante conţin un alt tip de acid gras Omega-3, acid alfa-linolenic, pe care organismul îl poate transforma în DHA și EPA. Îl găsim în semințele de in, semințele de chia, nuci, semințele de dovleac și uleiul de rapiţă.
Acizii grași Omega-3 joacă roluri importante în funcționarea creierului, creșterea și dezvoltarea normală și în reducerea inflamației. Deficitul poate cauza o serie de probleme de sănătate, inclusiv boli cardiovasculare, unele tipuri de cancer, tulburări de dispoziție, artrită și multe altele. Suplimentele cu ulei de pește au fost promovate ca o modalitate ușoară de a ne proteja inima, de a reduce inflamația, de a ne îmbunătăți sănătatea mintală și de a ne prelungi viața.
Necesarul tău de Omega-3 poate fi stabilit în urma unor analize de sânge. Discută întotdeauna cu medicul tău. Indicele Omega-3 poate fi calculat printr-o analiză a acizilor grași din proba de sânge. Acest indice arată concentraţia de EPA și DHA din totalul acizilor grași. Persoanele cu un indice Omega-3 ridicat au un risc mai scăzut de a dezvolta boli cardiovasculare comparativ cu persoanele cu un indice Omega-3 scăzut. Medicul îți poate indică doza recomandată pentru organismul tău.
Ce trebuie să ştim despre acizii grași Omega-3?
Mitul 1: Nu contează ce fel de acizi aleg, atât timp cât sunt Omega-3 sau Omega-6.
Răspuns: FALS
Trebuie să fim atenți la echilibrul între Omega-6/Omega-3 din organismul nostru. Echilibrul Omega-6/Omega-3 este cel dintre inflamațiile acceptabile, utile și inflamațiile cronice, inutile, care ar trebui evitate.
Uneori, alimentele pe care le consumăm conțin prea mulți acizi grași Omega-6, în principal derivați din uleiuri vegetale (șofran, floarea soarelui, porumb, susan, uleiuri de arahide), carne, ouă și/sau produse lactate. De exemplu, cantitatea medie de Omega-6 din dieta occidentală este de aproximativ 15 ori mai mare decât necesarul recomandat. Pentru a restabili echilibrul, trebuie să luăm zilnic suplimente cu acizi grași Omega-3.
Consumul excesiv de acizi grași Omega-6 eliberează în organism substanțe care pot provoca inflamații. Inflamația cronică este o caracteristică tipică a tulburărilor autoimune, cum ar fi artrita reumatoidă, boala Crohn, colita ulceroasă, scleroza multiplă, lupus eritematos, dar și bolile cardiovasculare, diabetul și depresia. Astfel, consumul de acizii grași Omega-3 inhibă procesele de inflamație din corp. Avem cu atât mai multe motive pentru a consuma o cantitate echilibrată de acizi grași Omega-6 și Omega-3.
Mitul 2: Peștele gras conține cantități mari de acizi grași Omega-3.
Răspuns: ADEVĂRAT
Peștele gras, peștele semi-gras și uleiul de pește conțin acizi grași Omega-3 sănătoși, cum ar fi EPA (acid eicosapentaenoic) și DHA (acid docosahexaenoic).
Autoritățile sanitare europene ne sfătuiesc să consumăm pește (de preferință pește gras) de două ori pe săptămână. Peștele poate fi poluat cu metale grele (mercur, cadmiu, arsenic, plumb), pesticide, dioxină, furan și PCB. Aceste substanțe toxice sunt absorbite în principal de piele și branhii.
Îndepărtați întotdeauna pielea de pește pentru a reduce aportul de substanțe nocive. Speciile de pești mai mici (inclusiv hamsii, sardine și macrou) conțin mai puține substanțe nocive decât speciile mai mari. Unele specii de pești mari (rechin, pește-spadă, macrou) conțin niveluri ridicate de mercur și, prin urmare, nu ar trebui consumate în timpul sarcinii sau alăptării.
Din cauza nivelului de poluare, femeile însărcinate și care alăptează ar trebui să mănânce doar o porție de ton pe săptămână (proaspăt sau conservat), somon sălbatic și/sau hering din Marea Baltică. Este mai sigur să utilizezi un supliment de ulei de pește controlat cu atenție, în timpul sarcinii și alăptării.
……
