Românii câștigă mult mai puțin decât occidentalii, consumul scade, iar puterea de cumpărare este din nou sub presiune. Cu toate acestea, România ajunge pe locul 10 într-un clasament mondial care măsoară cât de aproape este salariul mediu de venitul asociat unui nivel maxim al bunăstării. Explicația ține nu doar de salarii, ci și de diferențele de cost al vieții: în România, veniturile sunt mai mici decât în țările bogate, dar și prețurile sunt, în multe cazuri, mai reduse.
Rezultatul este un clasament care spune ceva important despre recuperarea economică a României, dar și despre limitele salariului mediu atunci când este pus față în față cu realitatea din gospodării. România apare favorabil în această comparație datorită combinației dintre creșterea puternică a veniturilor din ultimele două decenii și faptul că nivelul general al prețurilor rămâne sub cel din Europa Occidentală.
Analiza realizată de Remitly și prezentată de Visual Capitalist, pe baza cercetărilor Universității Purdue și a datelor Organizației Internaționale a Muncii, compară salariile medii din 50 de țări cu nivelul de venit asociat unui punct de sațietate al bunăstării. Datele sunt ajustate în funcție de puterea de cumpărare, inflație și cursurile de schimb, tocmai pentru ca diferențele dintre economii să nu fie judecate doar după salariul exprimat în dolari.
Pentru România, analiza indică un salariu mediu anual de aproximativ 27.000 de dolari, în timp ce pragul estimat al bunăstării este de aproximativ 35.500 de dolari. Salariul mediu ajunge astfel la aproximativ 76,3% din nivelul considerat în această analiză drept prag al bunăstării, ceea ce plasează România pe locul 10 în clasamentul mondial.
Poziția este cu atât mai interesantă cu cât România se află înaintea unor economii cu salarii mult mai mari. Germania ajunge la 63,1%, Danemarca la 66,8%, Olanda la 64,8%, iar Statele Unite la 55,8%. Diferența nu înseamnă că românii sunt mai fericiți decât germanii sau americanii, ci că raportul dintre venitul mediu și pragul estimat al bunăstării este mai favorabil în România.
Slovenia trece pragul, România se apropie
În fruntea clasamentului se află Slovenia, singura țară dintre cele analizate în care salariul mediu depășește pragul estimat al bunăstării. Venitul mediu anual este de aproximativ 42.800 de dolari, față de un prag de 36.800 de dolari, ceea ce înseamnă un raport de 116,3%.
Luxemburgul ocupă locul al doilea, cu 92,8%, urmat de Estonia, cu 90,5%, Singapore, cu 90%, Lituania, cu 89,2%, Cehia, cu 87,8%, Letonia, cu 84,7%, Grecia, cu 79,7%, Belgia, cu 79,1% și România, cu 76,3%. Polonia se află imediat după România, cu 74,5%.
Europa Centrală și de Est este atât de bine reprezentată în partea superioară a clasamentului pentru că economiile din regiune au încă salarii mai mici decât cele occidentale, dar și costuri generale mai reduse, iar decalajul dintre venitul mediu și nivelul de venit asociat bunăstării este, în consecință, mai mic.
România se află într-o poziție asemănătoare cu Estonia, Lituania, Cehia, Letonia și Polonia, economii care au trecut în ultimele două decenii printr-o perioadă de recuperare rapidă față de Vest. Salariile au crescut, iar puterea de cumpărare s-a îmbunătățit, în timp ce nivelul prețurilor a rămas, în multe domenii, sub cel din Europa Occidentală.
Comparația cu Statele Unite arată cel mai bine de ce clasamentul nu trebuie citit prin prisma salariului nominal. Un american câștigă, în medie, aproximativ 75.300 de dolari pe an, de aproape trei ori mai mult decât valoarea utilizată pentru România, însă pragul estimat al bunăstării este de aproximativ 134.800 de dolari. Salariul mediu american acoperă astfel doar 55,8% din acest nivel.
Același fenomen apare în Australia, unde salariul mediu este estimat la aproximativ 59.000 de dolari, în timp ce pragul bunăstării ajunge la 161.300 de dolari, ceea ce înseamnă că venitul mediu acoperă doar 36,6% din nivelul respectiv. Marea Britanie, Canada și Noua Zeelandă au, la rândul lor, procente mai mici decât România, deși veniturile medii sunt considerabil mai mari.
România este încă o țară ieftină în raport cu media europeană
Datele europene confirmă că nivelul general al prețurilor din România rămâne unul dintre cele mai scăzute din Uniunea Europeană. În 2025, nivelul prețurilor pentru consumul gospodăriilor s-a situat la aproximativ 65% din media UE, ceea ce înseamnă că România rămâne o economie semnificativ mai ieftină decât statele occidentale.
Această poziție explică în bună măsură de ce România poate apărea atât de sus într-o comparație între salarii și pragul bunăstării. Un salariu exprimat în dolari este doar o parte a ecuației, pentru că aceeași sumă poate cumpăra cantități foarte diferite de bunuri și servicii în țări diferite.
Problema este că avantajul de preț nu anulează decalajul de venit. Un român poate plăti mai puțin pentru anumite servicii decât un german, dar dacă salariul său este de două sau trei ori mai mic, diferența de cost nu este suficientă pentru a elimina diferența de nivel de trai.
În plus, România nu mai este economia cu prețuri foarte mici de acum un deceniu. Locuințele din marile orașe s-au scumpit, serviciile au devenit mai costisitoare, iar alimentele și alte cheltuieli curente au trecut prin mai multe valuri de majorări. Avantajul față de Vest există în continuare, dar pentru gospodăriile românești contează tot mai mult ritmul în care acest avantaj se reduce.
România a recuperat mult în ultimii 20 de ani
Privită pe termen lung, povestea economică a României este una de recuperare rapidă. Potrivit datelor Eurostat, venitul real al gospodăriilor pe cap de locuitor a crescut cu aproximativ 134% între 2004 și 2024, cea mai mare creștere înregistrată în Uniunea Europeană în această perioadă.
….
