Muzeele subordonate Consiliului JudeČean Cluj au reprezentat, Či ĂŽn anul 2025, una dintre atracČiile principale atât pentru publicul clujean, cât Či pentru turiČti, ĂŽnregistrând cifre semnificative de vizitatori.
Astfel, đđŽđłđđŽđĽ đđđ§đ¨đ đŤđđđ˘đ đđĽ đđŤđđ§đŹđ˘đĽđŻđđ§đ˘đđ˘ a fost, Či ĂŽn anul precedent, una dintre principalele atracČii din judeČ, acestuia trecându-i pragul nu mai puČin de đđđ.đłđŻđľ đąđ˛ đđśđđśđđŽđđźđżđś, ĂŽn creČtere cu cca 9% comparativ cu anul 2024.
Dintre aceČtia, đłđ°.đ´đ˛đ´ đđ˘ đđđ đĄ đđĄđđđ ĚŚđ đđ đ đđđĄĚŚđđ đĚđ đđđ đđđđđ đ đđ˘đ§đđ˘đđ˘đ, đđđ đđđđĄđđŁ đđđđđ˘đ đ¸đĄđđđđđđđđ đđđĄĚŚđđđđđ âđ đđđ˘đđ˘đ đđ˘đđâ đđđ đťđđđ, restul de đŻđ˛.đ´đłđ fiind interesaČi de exponatele Či evenimentele gÄzduite la sediul central al instituČiei, đđđđđĄđ˘đ đ đđđ˘đĄđ.
NumÄrul crescut al vizitatorilor din Parcul Etnografic s-a datorat Či unor evenimente care atrag an de an un public numeros, dintre care amintim Jazz ĂŽn the Park, Iarmaroc la Sat, Vino la Hoia, Festivalul Toamnei ĂŽn Parcul Etnografic din Cluj-Napoca Či altele, organizate ĂŽn acest cadru natural deosebit.
đđŽđłđđŽđĽ đđ đđŤđđĚ đđĽđŽđŁ-đđđŠđ¨đđ a rÄmas, Či ĂŽn anul 2025, un alt obiectiv turistic preferat de vizitatori, atrÄgând prin expoziČiile Či manifestÄrile culturale organizate la sediu đ´đł.đđłđŽ de persoane.
Ăn decursul anului 2025, pe lângÄ expoziČiile permanente, Muzeul de ArtÄ Cluj-Napoca a realizat đđ de đđĽđđđ§đđĄĚŚđđ đĄđđđđđđđđ la sediul instituČiei, dar Či peste đđđ de đđđđđđđ đĄđĚđđ đđ˘đđĄđ˘đđđđ, respectiv proiecČii de film, lansÄri de carte, spectacole de teatru.
Nu ĂŽn ultimul rând, đđŽđłđđŽđĽ đđđŚđ¨đŤđ˘đđĽ ,,đđđđđŻđ˘đđ§ đđ¨đ đâ đđ˘đŽđđđ a fost vizitat ĂŽn primele 8 luni ale anului 2025, pânÄ la ĂŽnchiderea acestuia pentru public, pentru modernizare, de cÄtre đđ.đđđ de persoane. Či ĂŽn anul recent ĂŽncheiat s-a menČinut tendinČa vizitÄrii instituČiei preponderent de cÄtre elevi ai Čcolilor generale.
Reamintim faptul cÄ forul administrativ judeČean are ĂŽn derulare la acest moment douÄ proiecte cu finanČare europeanÄ, care vizeazÄ redarea strÄlucirii complexului muzeal de la Ciucea, respectiv âRestaurarea, consolidarea Či conservarea Ansamblului âOctavian Gogaâ din comuna Ciuceaâ Či âĂmbunÄtÄČirea infrastructurii de turism la Muzeul âOctavian Gogaâ din Ciuceaâ. Cele douÄ proiecte cu finanČare europeanÄ ĂŽnsumeazÄ nu mai puČin de 79.413.615,8 de lei.
TotodatÄ, Či Muzeul Etnografic al Transilvaniei este beneficiarul unei finanČÄri nerambursabile ĂŽn valoare de 33.732.344,79 lei, destinatÄ revitalizÄrii Parcului Etnografic NaČional âRomulus Vuiaâ din Hoia, prin transformarea acestuia ĂŽntr-un complex funcČional, de interes turistic major. Proiectul vizeazÄ amenajarea unui Sat de vacanČÄ â Sector pentru activitÄČi tradiČionale, un sector interactiv, amplasat pe o parcelÄ de 1,03 hectare, ĂŽn care vizitatorul va putea sÄ experimenteze direct contactul cu atmosfera Či materialitatea specificÄ mediului rural.
De asemenea, Consiliul JudeČean Cluj a restaurat anterior, tot cu ajutorul fondurilor europene, Či Palatul Reduta, clÄdire emblematicÄ a Clujului care gÄzduieČte Muzeul Etnografic al Transilvaniei. Proiectul care a vizat, ĂŽn ansamblu, restaurarea faČadei clÄdirii, intervenČii la nivelul acoperiČului-anvelopei nord a Palatului Reduta, inclusiv a ceasului precum Či reabilitarea subsolului edificiului, parterul, etajul 1 Či mansarda, a avut o valoare totalÄ de 6.181.508,07 lei.
LucrÄri de reabilitare au fost realizate de cÄtre Consiliul JudeČean Či la Muzeul de ArtÄ din Cluj-Napoca. Astfel, prin intermediul proiectului âReabilitarea faČadei imobil PiaČa Unirii nr. 30 Cluj-Napoca â monument istoricâ, a fost redatÄ frumuseČea de odinioarÄ a celui mai important edificiu baroc din municipiu. LucrÄrile au constat, ĂŽn principal, ĂŽn decaparea Či refacerea tencuielilor de la faČadÄ, curÄČarea pietrei Či ĂŽndepÄrtarea materialelor necompatibile cu natura acesteia, completÄri estetice Či zugrÄvirea exterioarÄ.
“DupÄ un Čir de lucrÄri dramatice având la bazÄ subiecte patriotice sau preluate din literatura romanticÄ englezÄ, francezÄ Či germanÄ, Giuseppe Verdi s-a apropiat de scrierile contemporanului