De la 1 octombrie, spitalele publice intră într-o nouă eră a responsabilității: transparența devine regulă, nu opțiune. Printr-un ordin al ministrului Sănătății, managerii sunt obligați să publice periodic, pe site-urile unităților, date clare despre activitatea medicală, financiară și administrativă. Ideea de bază este simplă: pacienții și contribuabilii trebuie să poată vedea, la zi, cum sunt tratați, câți bani se cheltuie și ce rezultate livrează fiecare secție.
Mesajul politic al reformei este la fel de limpede: conducerea unui spital nu mai este doar gestionare internă, ci un angajament asumat în fața publicului. „Transparența nu mai e opțională” devine, de acum, standardul după care se vor măsura performanța managerilor și a șefilor de secție. Publicarea sistematică a datelor mută discuția din zona zvonurilor în zona indicatorilor obiectivi.
Ce se schimbă concret de la 1 octombrie
În primul rând, spitalele vor publica în mod regulat rapoarte care acoperă activitatea medicală și administrativă. Nu vorbim de comunicate vagi, ci de tabele și indicatori standardizați, actualizați la intervale previzibile, astfel încât oricine să poată compara evoluția în timp. Obligația vizează și modul în care unitățile gestionează intern transferurile de pacienți sau timpii de așteptare, două puncte sensibile pentru pacienți.
În al doilea rând, transparența devine criteriu de evaluare managerială. Indicatorii publicați nu rămân „pe hârtie”: ei vor fi folosiți explicit pentru a aprecia performanța directorilor de spital și a șefilor de secție. Cu alte cuvinte, accesul public la date este dublat de o pârghie administrativă: dacă rezultatele sunt slabe sau trendurile negative persistă, există bază obiectivă pentru măsuri.
Ce date vor fi la vedere: de la infecții la bugete
Capitolul calitate include indicatori precum rata infecțiilor asociate asistenței medicale, procentul de reinternări la 48 de ore după externare și ponderea pacienților transferați către alte spitale în primele 72 de ore. La acestea se adaugă gradul de satisfacție al pacienților, esențial pentru a măsura nu doar actul medical în sine, ci și experiența de îngrijire.
Pe partea financiară, spitalele trebuie să afișeze veniturile totale și structura lor: contractul cu CNAS, sumele de la bugetul de stat, finanțările nerambursabile, veniturile din servicii contra cost. De asemenea, vor fi publicate cheltuielile totale și pe categorii: personal, medicamente, materiale sanitare, reactivi și dezinfectanți. Aceste informații oferă o imagine completă asupra modului în care sunt folosiți banii publici.
Cum se măsoară utilizarea serviciilor și încărcarea spitalelor
Un alt set de informații privește utilizarea serviciilor: numărul de spitalizări continue și de zi, durata medie de spitalizare, rata cazurilor internate prin transfer, indicele de complexitate a cazurilor (ICM) și activitatea ambulatoriului integrat (număr de consultații). Publicul va putea înțelege mai bine cât de solicitat este un spital, cât timp petrec pacienții în internare și cât de complicate sunt cazurile tratate.
…..
Foto: playtech.ro
