Şase din zece români admit că deciziile de consum şi cumpărare le sunt influenţate de părerile celor apropiaţi, iar patru din zece resimt în prezent schimbări ale comportamentelor şi obiceiurilor lor sociale, pe care le atribuie perioadei Covid-19, arată un studiu de piaţă realizat de Reveal Marketing Research.
“RelaÅ£iile cu apropiaÅ£ii echilibrează o paletă variată de nevoi din viaÅ£a individului, contribuind în mare măsură la bunăstarea fizică ÅŸi emoÅ£ională. Conform datelor studiului Reveal Marketing Research constatăm că principalele sentimente pe care românii le asociază cu apropiaÅ£ii din vieÅ£ile lor sunt iubire (61%), respect (57%), bucurie (56%) ÅŸi siguranţă (50%). Ca tendinţă generală, generaÅ£ia Z (18-24 ani) asociază în mai mare măsură sentimentele de inspiraÅ£ie (30% vs. 21% total eÅŸantion) ÅŸi de presiune (15% vs. 9% total eÅŸantion) când se raportează la relaÅ£iile cu apropiaÅ£ii, aceÅŸtia fiind într-o etapă activă de căutare ÅŸi dezvoltare a identităţii personale”, arată studiul citat.
Dacă ne referim la timpul liber al românilor, acesta este petrecut de obicei în compania apropiaţilor (62%), în special în cazul tinerilor între 25-34 ani (70%), în timp ce 26% declară că petrec timpul liber în egală măsură singuri şi în compania celorlalţi, iar 12% mai degrabă singuri. De asemenea, multe dintre aceste interacţiuni sociale implică adesea activităţi de consum în comun.
Astfel, plimbările în parc (66%), preferate în special de femei (72% vs. 61% bărbaţi), cumpărăturile (63%), mersul în vizită (55%) şi ieşitul în oraş la terase, restaurante, cafenele etc. (40%) sunt principalele modalităţi de petrecere a timpului liber în afara casei. Alte activităţi, menţionate în mai mică măsură, sunt mersul la cinema (26%) sau activităţile sportive/ mersul la sală (23%).
Când ies în oraş, cei mai mulţi dintre români aleg să mănânce pizza (61%) şi să bea băuturi răcoritoare sau non-alcoolice (58%), arată studiul citat.
“Urmărind obiceiurile de consum ale românilor atunci când ies în oraÅŸ (terasă, restaurant etc.), observăm că băuturile reprezintă principala categorie de produse consumată, ieÅŸitul în oraÅŸ fiind asociat în principal cu ideea de socializare, relaxare, de a sta la un “pahar de vorbă”. ÃŽndreptându-ne atenÅ£ia către procente, băuturile răcoritoare sau non-alcoolice sunt preferate de 58% dintre români, acestea fiind urmate de cafea (55%) ÅŸi de băuturile alcoolice (45%), cele din urmă fiind preferate într-o măsură semnificativ mai mare de bărbaÅ£i (56% vs. 35% femei). Dacă ne referim la mâncare, pizza este preferata românilor (61%), urmată de mâncarea gătită tradiÅ£ională sau internaÅ£ională (41%), fast food (39%) ÅŸi desert (39%)”, potrivit studiului.
În spatele acestor alegeri stau trei motivaţii principale, cei mai mulţi alegând ce să consume din impuls/ poftă (28%), din obişnuinţă/ gusturi preferate (27%) sau din dorinţa de a experimenta/ de a încerca ceva nou (25%). În studiu au fost remarcate tendinţe diferite, femeile comandând mai degrabă din impuls/ poftă (34% vs. 22% bărbaţii), persoanele mature peste 55 ani preferă gusturile preferate/ cu care sunt obişnuiţi (32% vs. 27% total eşantion), iar persoanele cu veniturile cele mai mari (peste 4500 lei) sunt cele mai deschise în a încerca gusturi noi (35% vs. 25%).
Mai mult decât atât, doi din zece români declară că aleg ce să consume în funcţie de ceea ce consumă cei cu care sunt în oraş, bărbaţii fiind mai predispuşi să fie influenţaţi de alegerile şi părerile celorlalţi (23% vs. 14% în cazul femeilor).
“Dacă ne referim la activităţile preferate atunci când timpul liber este petrecut acasă, în topul preferinÅ£elor regăsim treburile casnice (65%) – în special în cazul femeilor (72% vs. 57%), vizionarea de filme/ seriale (62%) ÅŸi petrecerea timpului pe site-urile de socializare (60%). Alte tendinÅ£e sunt reprezentate de faptul că femeile investesc semnificativ mai mult timp decât bărbaÅ£ii în ritualuri de îngrijire personală acasă (46% vs. 27%), în timp ce bărbaÅ£ii se informează în mai mare măsură despre subiectele de interes (52% vs. 44% femei)”, relevă sursa citată.
Conform rezultatelor studiului Reveal Marketing Research, mersul în vizită este una dintre principalele activităţi preferate de români în timpul liber (55%). În cadrul acestor vizite, românii obişnuiesc de cele mai multe ori să socializeze, să poarte conversaţii (78%), să pregătească masa (57%) şi să consume diferite băuturi alcoolice sau non-alcoolice (45%).
“Mersul în vizită are o semnificaÅ£ie profundă, mai ales în contextul relaÅ£iilor cu apropiaÅ£ii, întrucât actul de a vizita fizic pe cineva demonstrează legătura puternică dintre indivizi ÅŸi dorinÅ£a acestora de a “valoriza relaÅ£ia”, investind timp ÅŸi share-uind unul dintre cele mai personale spaÅ£ii – propria casă. AÅŸa cum o demonstrează ÅŸi datele, aceste vizite reprezintă oportunitatea perfectă de a socializa cu cei dragi într-un mediu confortabil ÅŸi familiar, iar în general, mersul în vizită este despre conexiuni interpersonale puternice ÅŸi de durată”, se arată în studiu.
În ceea ce priveşte categoriile de vârstă, tinerii între 18-24 ani obişnuiesc în mai mare măsură să se joace diverse jocuri de societate sau jocuri video (35% vs. 24% total eşantion), în timp ce tinerii între 25-34 ani preferă mai degrabă să asculte muzică (51% vs. 39% total eşantion) sau să comande mâncare online (31% vs. 25% total eşantion).
Studiul mai arată că 57% dintre români declară că obiceiurile şi activităţile lor au revenit în totalitate la vechea normalitate de dinainte de pandemie. O treime dintre români (33%) declară că observă schimbări ale obiceiurilor şi rutinei lor, în special tinerii între 18-34 ani (42%), în timp ce pentru 7% pandemia a schimbat în mare măsură obiceiurile de consum.
Pandemia a accelerat adoptarea muncii la distanţă şi a determinat o reevaluare a modalităţilor de petrecere a timpul liber (hobby-uri pentru acasă, socializarea virtuală, cumpărături online etc.), iar aceste schimbări ce au adus atât oportunităţi, cât şi provocări, subliniază nevoia de flexibilitate, adaptabilitate şi focusul pe activităţi de relaxare noi ce au ca scop creşterea bunăstării personale.
……
){kind=link}
