Patru din zece companii (39%) nu sunt pregătite să se conformeze facturării electronice la nivel generalizat, 32% se declară pregătite în proporţie de 30-50%, iar aproape o treime dintre cei intervievaţi au spus că nu au analizat încă impactul acestei cerinţe, conform unui studiu EY România.
Sistemul RO e-Factura ar putea deveni obligatoriu la nivel generalizat, chiar începând cu 1 ianuarie 2024, pentru toate tipurile de tranzacţii între firmele stabilite în România.
La finele lunii iulie 2023, Consiliul Uniunii Europene a acordat României derogarea de a aplica măsuri speciale pentru adoptarea facturării electronice obligatorii, decizia fiind aplicabilă pentru perioada 1 ianuarie 2024 – 31 decembrie 2026.
Având în vedere că sistemul RO e-factura este aplicat încă de la 1 iulie 2022 de o parte dintre firmele româneşti (pentru facturările B2G, produse cu risc fiscal ridicat sau voucherele de vacanţă), dar majoritatea companiilor au aşteptat decizia Consiliului UE privind facturarea electronică generalizată, EY România a derulat un studiu pentru a înţelege cât de pregătiţi sunt agenţii economici să se integreze în sistemul RO e-Factura generalizat şi care ar fi perioadele de timp de care au nevoie pentru o înrolare cu succes în sistem.
Potrivit companiei de consultanţă, vestea bună este că o mare parte dintre respondenţi au ca obiectiv principal în această perioadă pregătirea pentru momentul facturării integral electronice, majoritatea covârşitoare a respondenţilor (78%) fiind în temă cu faptul că autorităţile fiscale iau în calcul ca programul e-Factura să devină aplicabil cu caracter generalizat şi că acest lucru s-ar putea întâmpla chiar de la 1 ianuarie 2024.
Vestea mai puţin bună este că, la mai puţin de 6 luni înainte de 1 ianuarie 2024, se desprind o serie de provocări, pentru care ar fi nevoie de mai mult de o jumătate de an pentru rezolvare.
“În aşteptarea unei decizii din partea autorităţilor fiscale cu privire la data exactă de la care facturarea electronică devine obligatorie în România, companiile ar fi trebuit să înceapă deja demersurile pentru a putea integra procesele şi sistemele de facturare utilizate în prezent cu sistemul RO e-Factura. 1 ianuarie 2024 se apropie cu paşi repezi şi, chiar dacă autorităţile vor decide să amâne adoptarea e-factura la o dată ulterioară lui 1 ianuarie 2024 sau să acorde o perioadă de graţie, aşa cum s-a întâmplat în cazul altor raportări fiscale, precum SAF-T sau RO-transport, experienţa practică ne-a arătat că o astfel de implementare necesită cel puţin 6 – 12 luni, depinzând, bineînţeles, de diversitatea operaţiunilor economice, dar şi de particularităţile şi nivelul de integrare şi automatizare a soluţiilor de facturare folosite în prezent de companii”, arată Georgiana Iancu, coordonatorul Practicii de Taxe Indirecte şi Digitalizare Fiscală, EY România.
Din punct de vedere al canalelor de transmitere a facturilor, din sondajul EY reiese că modul în care mediul de afaceri românesc facturează în acest moment este destul de eterogen, cele mai multe companii utilizând un mix de canale.
Astfel, la întrebarea privind căile prin care sunt emise şi comunicate în prezent facturile către clienţi, 57% dintre respondenţi au declarat că fac acest lucru electronic (cu 11% dintre respondenţi care utilizează EDI), 11% comunică prin poştă/curier pentru exemplarele printate, 22% facturează atât electronic, cât şi pe hârtie, iar restul de 10% facturează prin diverse canale fiind înrolaţi şi în sistemul RO e-factura pentru produsele cu risc sau canalul B2G.
Cât priveşte facturile de la furnizori, acestea sunt primite în cele mai multe cazuri electronic – 44% (e-mail, EDI), apoi prin curier/poştă (imprimate pe hârtie) – 30%, prin SPV şi unul din canalele de mai sus pentru facturile aferente bunurilor cu risc fiscal ridicat sau pe relaţia B2G – 5%, alte căi (de exemplu, atât electronic, cât şi pe hârtie) – 21%.
În privinţa modului de preluare a datelor aferente facturării clienţilor în sistemul financiar-contabil, 85% din respondenţi au indicat faptul că procesul este automat sau semi-automat. La polul opus, în ceea ce priveşte facturile primite de la furnizori, a reieşit că datele din facturi sunt preluate în proporţie semnificativă, respectiv 66%, manual.
…..
){kind=link}
