România a cunoscut, în ultimii ani, pe lângă pierderea forÅ£ei de muncă, ÅŸi un “exod al creierelor”, explicat nu doar prin nevoia de a câştiga mai bine în alte ţări, ci ÅŸi prin lipsa oportunităţilor de angajare, rămânerea în urmă a educaÅ£iei sau lipsa finanţării pentru cercetare, potrivit preÅŸedintei ConfederaÅ£iei NaÅ£ionale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), Cristina Chiriac.
“Nu pierdem doar forţă de muncă, aÅŸa, în general. Din păcate, România a cunoscut ÅŸi un ‘exod al creierelor’. Pentru a-l înÅ£elege, trebuie să nu uităm că această sintagmă a fost inventată de presa britanică pentru a descrie plecarea în masă a oamenilor de ÅŸtiinţă din Regatul Unit către SUA în anii ’60 ai secolului trecut. Este un fenomen global: oamenii cu abilităţi sau cunoÅŸtinÅ£e tehnice aleg să emigreze deseori din cauza lipsei de oportunităţi, a instabilităţii politice sau a riscurilor pentru sănătate. Exodul creierelor nu poate fi explicat doar prin nevoia de a câştiga mai bine în alte ţări, deÅŸi statele dezvoltate plătesc mai bine profesiile din sectoare precum sănătatea, cercetarea, IT. Lipsa oportunităţilor de angajare, rămânerea în urmă a educaÅ£iei superioare româneÅŸti faţă de marile instituÅ£ii universitare, lipsa sprijinului financiar pentru cercetare ÅŸi, nu în ultimul, percepÅ£ia tinerilor că nu sunt recunoscute talentele în România transformă emigrarea într-un ideal”, a spus Cristina Chiriac, conform unui comunicat remis AGERPRES.
Ea a subliniat că în România cercetarea a rămas la un nivel cronic de subfinanţare, descris de cheltuielile interne brute la cel mai jos nivel din Uniunea Europeană, de numai 0,4% din PIB, şi, ca atare, minţile strălucite din cercetare şi dezvoltare tind să migreze în alte ţări pentru a-şi continua cercetarea.
De asemenea, în opinia sa, nu trebuie ignorată nici sensibilitatea tinerilor faţă de lipsa de recunoaştere a talentelor.
…..
