Boala Alzheimer debutează cu mult timp înaintea apariției simptomelor. Afecțiunea are șapte stadii, fiecare cu simptome specifice. Alzheimer este o formă de demență care provoacă probleme de memorie, de gândire și de comportament. Simptomele bolii Alzheimer se dezvoltă de obicei treptat și se agravează în timp, devenind atât de severe încât interferează cu activitățile obișnuite de zi cu zi.
Fiecare persoană afectată de această boală o trăiește diferit, dar traiectoria afecțiunii pare să fie similară de la debutul ei și până la final. Numărul exact al stadiilor boli este oarecum arbitrar, unii experți folosind un model simplu, în trei faze (boală timpurie, moderată și finală), pe când alții sunt de părere că este mai precis un model în șapte stadii.
Cercetările sugerează că modificările complexe ale creierului asociate cu Alzheimer, cum ar fi formarea plăcilor de amiloid, debutează cam cu zece ani înainte de apariția problemelor de memorie și de concentrare.
Care sunt cele 7 stadii ale bolii Alzheimer
Dacă ne referim la boala Alzheimer ca având șapte stadii, în primele trei simptomele nu sunt ușor observabile, asociate fiind în general cu înaintarea în vârstă.
1. Primul stadiu: fără afectarea memoriei
În acestă primă fază, o persoană cu Alzheimer nu are nicio afectare a memoriei și nu manifestă simptome evidente ale demenței. Prin urmare, în acest stadiu, boala Alzheimer nu este detectabilă.
2. Stadiul al doilea: declin cognitiv foarte ușor
Numeroase persoane cu vârsta peste 65 de ani încep să aibă dificultăți cognitive și/sau funcționale. În această fază, o persoană cu Alzheimer începe să dezvolte un gen de uitare asociat cu înaintarea în vârstă (de exemplu, uită unde și-a pus geanta sau cheile de la casă). De obicei, simptomele nu sunt observate nici de medicul de familie, nici de persoanele apropiate.
3. Stadiul al treilea: declin cognitiv ușor
În acest stadiu, uitarea se accentuează și apar mici dificultăți de concentrare și atenție. Aceste simptome pot avea ca rezultat o performanță scăzută la serviciu pentru cei care lucrează, sau, pentru cei care nu lucrează, probleme cu chestiuni minore, cum ar fi plata facturilor.
De asemenea, persoanele afectate de Alzheimer încep, în acest stadiu, să își găsească mai greu cuvintele când trebuie să comunice cu cineva. Aceste dificultăți de comunicare, precum și faptul că persoana uită lucruri încep să fie observate de membrii familiei.
În plus, o persoană cu o deficiență cognitivă ușoară poate repeta în mod obsesiv aceeași întrebare. Persoanele care trebuie să stăpânească noi abilități de muncă, cum ar fi folosirea unui computer, se confruntă cu scăderea capacității acestora de se descurca, iar aceste probleme pot deveni evidente pentru cei din jur.
Aceasta poate fi o etapă incipientă a bolii Alzheimer, dar există și alte afecțiuni medicale care pot cauza sau contribui la dificultățile de concentrare cu care persoana în cauză se confruntă. De aceea, ar trebui efectuate teste de sânge și un RMN al creierului pentru a se vedea clar dacă pacientul suferă de Alzheimer sau dacă există alte cauze sau condiții care contribuie la declinul cognitiv al acestuia.
Durata medie a stadiului al treilea este de aproximativ șapte ani înainte de instalarea demenței. Tot acum, pacientul diagnosticat cu Alzheimer ar trebui să se gândească la o „retragere strategică” sub formă de pensionare. Aceasta ar putea atenua stresul psihologic și poate reduce anxietatea personală.
4. Stadiul al patrulea: declin cognitiv moderat
Stadiul al patrulea este descris clinic drept demență incipientă. Persoana începe să uite evenimente recente, are dificultăți de concentrare, de rezolvare a problemelor și de organizare a chestiunilor bănești. Poate întâmpina dificultăți când se deplasează singură în locuri necunoscute, când e vorba să întreprindă acțiuni mai complexe sau să-și organizeze și să-și exprime gândurile.
……
