Intr-o postare pe facebook Arhitectul-șef al Clujului, Claudiu Salanță arată
“Știați că?
În perioada interbelică, în orașul Cluj, au fost realizate și atribuite populației clujene un număr de 5.765 de loturi pentru construcția de locuințe.
Prin procesul de parcelare s-a urmărit ca noile loturi să satisfacă cerințele tuturor categoriile sociale din oraș.
O prima categorie este cea a parcelărilor cu loturi de 800-1500 mp și un front mare la stradă destinate locuințele tip vilă, de confort ridicat, cu două-trei niveluri, pentru elitei clujene. Acestea sunt în cartierele Andrei Mureșanu, Eremia Grigorescu (etapa 1) și zona străzilor Republicii – Bisericii Ortodoxe.
O a doua categorie este cea a lotizărilor periferice, cu loturi de 500-800 mp, care vizau populația cu venituri medii precum funcționarii, cadrele didactice din învățământul mediu și anumite categorii de muncitori și agricultori. Avem aici parcelările din cartierul Gheorgheni, cele din nordul Bisericii Calvaria și cele din cartierul Grigorescu (etapele 2 și 3).
O a treia categorie o reprezintă parcelările din zonele industriale, din jurul întreprinderilor Iris, Dermata, fabricii de hârtie și uzinele CFR. Aceste parcele erau cam de dimensiunea celor periferice (500-800 mp) însă nu erau destinate unei singure locuințe, ci mai multor locuințe pe o asemenea parcelă.
O a patra categorie este cea a parcelelor destinate locuințelor ieftine (cca. 200-250 mp) realizate de întreprinderi pentru angajații proprii. Aici avem zona str. Depoului și zona de lângă Parcul Feroviarilor – realizate de Uzinele CFR, str. Tăbăcarilor.
Sursă: “Urbanism și urbaniști din Cluj” autori ing. Lazăr Marian și dr. arh. Vasile Mitrea.
(N.B. pentru actualele parcelari – orașul trebuie să ofere posibilitatea de locuire tuturor categoriilor sociale, nu doar celor cu venituri mari). Clujul trebuie să fie al tuturor, nu doar al celor înstăriți!
“
arată Arhitectul -Șef al județului Cluj Claudiu Salanță .