Despre palpitații – informații generale
Palpitațiile reprezintă conștientizarea bătăilor inimii, sub forma unei senzații precum lovituri ușoare în piept, fluturări, fâlfâiri, accelerarea ritmului cardiac. Se poate resimți, în același timp, și un disconfort toracic cu dispnee (dificultăți în respirație) sau scurtarea respirației.
Ce sunt palpitațiile?
Palpitațiile sunt acele bătăi ale inimii care, subit, devin mai evidente. Este posibil să simți că inima bate tare, ca și cum s-ar izbi de ceva sau că bate neregulat, adesea această senzație având o durată de doar câteva secunde sau minute. Chiar dacă palpitațiile par a fi ceva alarmant, în majoritatea cazurilor sunt inofensive și nu sunt semnul unei probleme grave. Mulți oameni pot resimți palpitațiile fără a avea neapărat boli de inimă. Se impune, însă, o discuție lămuritoare cu un medic.
Care sunt simptomele palpitațiilor?
Pacientul percepe bătăile inimii ca fiind puternice, grăbite, uneori apărând și senzația că există o pauză în activitatea inimii. Stresul, exercițiile fizice solicitante, medicamentele sau, mai rar, o afecțiune, sunt factori care pot declanșa palpitațiile.
Palpitațiile cardiace se pot simți ca și când inima:
-sare peste anumite bătăi, adică bate neregulat;
-bate prea repede, cu o senzație ca de fâlfâire;
-pare că se izbește de ceva.
Este posibil ca persoana afectată să simtă palpitațiile atât în zona gâtului, precum și în piept. Palpitațiile pot să aibă loc atât când persoana este activă, cât și atunci când se află în repaus. Uneori, pot să apară noaptea, generând trezirea din somn.
Când să mergi la medic dacă ai palpitații și alte simptome care te îngrijorează?
De regulă, nu este nevoie să mergi la medic dacă palpitațiile trec rapid și dacă se întâmplă doar ocazional să le ai. Este puțin probabil ca acestea să fie cauzate de o problemă gravă care să necesite tratament. Dar ar trebui să contactezi medicul în cazul în care:
-palpitațiile au loc pe o perioadă îndelungată, nu se calmează sau se agravează;
-ai un istoric medical care include probleme ale inimii;
-ești îngrijorat, pur și simplu, în legătură cu palpitațiile.
Pentru a determina cauza problemei, medicul îți poate adresa întrebări despre simptomele tale și despre antecedentele tale medicale, poate să îți recomande anumite teste de sânge și o electrocardiogramă (EKG), pentru a verifica starea inimii.
Deși nu toate palpitațiile sunt cauzate de o boală a inimii, consecințele unor tulburări cardiace pot fi grave, astfel încât persoanele cu palpitații ar trebui să fie, de regulă, evaluate de un medic cardiolog. Următoarele informații pot ajuta oamenii să decidă când este cazul să vadă un medic și la ce să se aștepte în timpul evaluării.
La persoanele cu palpitații, anumite simptome adiacente sunt motive de îngrijorare, care includ:
-amețeala, senzația de leșin sau chiar leșinul;
-durerea sau presiunea în piept;
-scurtarea respirației;
-rata pulsului peste 120 de bătăi pe minut sau mai puțin de 45 de bătăi pe minut;
-boli de inimă și un istoric familial de moarte subită, leșinuri recurente sau tulburări convulsive inexplicabile;
-simptome care apar în timpul efortului, în special când acestea provoacă pierderea conștienței.
Examinarea fizică începe cu verificarea semnelor vitale: puls, temperatură și măsurarea tensiunii arteriale.
Rată pulsului poate sugera cauze; de asemenea, o temperatură ridicată a corpului, febra, poate indica o cauză; tensiunea arterială prea scăzută nu sugerează o cauză, dar indică extremă urgență. Medicul va asculta inima pentru detectarea sunetelor anormale care ar putea indica o tulburare de supapă atriventriculară sau un semn de inflamație cardiacă.
Ascultarea plămânilor îi poate da indicii medicului care suspectează insuficiență cardiacă. Se impune, de asemenea și examinarea glandei tiroide, pentru a vedea dacă este mărită sau inflamată.
Palpitațiile care apar alături de alte simptome, cum ar fi dificultate în respirație, dureri în piept, slăbiciune, oboseală sau leșin sunt mai susceptibile de a a fi consecință unui ritm cardiac anormal sau unei tulburări grave.
Sună la 112 sau mergi la cel mai apropiat spital dacă ai palpitații însoțite de oricare dintre următoarele simptome:
-dificultăți severe în respirație (dispnee severă);
-durere în piept sau senzație de presiune sau junghi în piept;
-amețeală sau vertij;
-leșin sau pierderea conștienței.
Care sunt cauzele palpitațiilor?
Cauze ale palpitațiilor, fără legătură cu afecțiuni ale inimii, pot fi:
-exercițiile fizice solicitante;
-emoțiile puternice (cum ar fi stresul, frica, durerea emoțională, atacul de panică);
-anxietatea sau depresia;
-frigul;
-medicamentele de tuse care conțin pseudoefedrină;
-hemograma cu valori scăzute (anemie);
-hipotensiunea arterială;
-febra;
-prea mulți sau prea puțini hormoni tiroidieni;
-dereglările hormonale asociate cu menstruația, sarcina sau menopauza;
-deshidratarea
Destul de frecvent, palpitațiile sunt declanșate de factori precum:
-Exercițiile fizice viguroase, extenuante;
-Faptul că persoana nu a dormit suficient;
-Băuturile care conțin cofeină, precum cafeaua, unele tipuri de ceai și băuturile energizante;
-Consumul de alcool;
-Fumatul;
-Consumul de substanțe ilegale, cum ar fi cocaină, heroină, amfetaminele, ecstasy-ul și canabisul;
-Alimentele picante sau grele (grase).
În aceste cazuri, palpitațiile ar trebui să treacă de la sine.
Palpitațiile sunt, de multe ori, cauzate și de probleme emoționale sau probleme de natură psihologică:
-entuziasmul/excitația ori nervozitatea/agitația
-stresul sau anxietatea;
-atacurile de panică – o senzație copleșitoare de anxietate sau de teamă, acompaniată de senzația de rău, persoana transpiră mult, tremură și are palpitații.
Palpitațiile pot fi, în unele ocazii, declanșate de diverse tipuri de medicamente, cum ar fi:
-unele medicamente folosite în tratamentul astmului (inhalatoare);
-unele medicamente pentru hipertensiune;
-unele medicamente antihistaminice;
-unele antibiotice;
-unele antidepresive;
-unele medicamente antifungice.
Este extrem de important în aceste situații să vorbești cu medicul curant, dacă crezi că medicația îți poate cauza palpitațiile. Nu întrerupe tratamentul prescris de medic fără să ceri mai întâi sfatul acestuia.
…..
