Rostopasca, cunoscută în limbajul popular și sub denumirea de iarbă de negi sau negelariță, este o plantă cu efecte curative confirmate de unele studii științifice.
Rostopasca este o plantă perenă cu flori galbene, înaltă de 30 cm până la 1 metru, a cărei tulpină conține un lăptișor amar care capătă o nuanță roșie atunci când intră în contact cu aerul. Această plantă crește în locurile cu umbră, în zonele din apropierea așezărilor umane.
Rostopasca, o plantă cu proprietăți antispasmodice și antivirale
Proprietățile curative pe care le are rostopasca fac din această plantă una apreciată atât de către fitoterapeuți, cât și de către pacienți. Rostopasca a dovedit că are proprietăți antispasmodice, antivirale, diuretice, expectorante, purgative și diaforetice.
În Grecia Antică, rostopasca era folosită pentru tratarea icterului, a bolilor de ficat, a constipației și a calculilor biliari. În vremurile noastre, această plantă este folosită în continuare pentru reducerea simptomelor multor afecțiuni, iar oamenii de știință fac în continuare cercetări legate de utilizările posobile – de exemplu, despre rolul pe care rostopasca l-ar putea avea în tratarea cancerului. Se pare că substanțele chimice care se regăsesc în rostopască pot încetini multiplicarea celulelor canceroase, dar totodată pot fi dăunătoare pentru celulele normale.
Beneficii rostopască
Luptă cu streptococii
Un studiu realizat de un grup de cercetători chinezi a arătat efectul pe care rostopasca îl are asupra anumitor streptococi. Concluzia trasă de specialiști a fost că extractul de rostopască ajută corpul să lupte cu streptococii, dar și cu alte organisme dăunătoare.
Poate ușura refluxul gastroesofagian
Ale studii au dovedit că extractul de rostopască administrat zilnic, timp de 4 săptămâni, poate reduce severitatea refuxului gastroesofagian. Refluxul acid apare atunci când mușchiul sfincterului de la capătul inferior al esofagului nu funcționează așa cum ar trebui, permițând acidului din stomac să revină în esofag.
Poate fi eficientă și în caz de dispepsie
Stomacul deranjat sau dispepsia ar putea fi o altă problemă pe care rostopasca o poate calma. Unele cercetări sugerează că administrarea unui produs specific care conține rostopască, frunze de mentă, mușețel german, chimen, lemn-dulce, roiniță și alte plante medicinale, administrat pe cale orală, pe o perioadă de 4 săptămâni, reduce severitatea bolii de reflux gastroesofagian, crampele și vărsăturile, cât și stările de greață care apar în caz de dispepsie.
Contribuie la regenerarea ficatului
Rostopasca ajută la regenerarea hepatică, fiind indicată în afecțiunile hepatice inflamatorii. Pentru acțiunea antivirală este recomandată sub formă de ceaiuri și tincturi, ca adjuvant în terapia hepatitelor B și C. În hepatita A, care nu beneficiază de un tratament medicamentos anume, ceaiul de rostopască ajută la grăbirea vindecării și la eliminarea mai rapidă a simptomelor (greață, vărsături, icter). Ceaiul de rostopască se recomandă și în ficatul gras sau hepatita generată de consumul de alcool.
Are proprietăți antioxidante
Alcaloizii și flavonoizii care se regăsesc în rostopască fac din această plantă un antioxidant natural puternic. Antioxidanții sunt recunoscuți pentru că ajută organismul în lupta contra radicalilor liberi.
Stimulează activitatea bilei
Activitatea bilei este stimulată de consumul de ceai de rostopască, planta fiind de ajutor în dischinezia biliară.
Ușurează simptomele în colita ulcerativă
…..
