În România anului 2022, 25,5% dintre locuitori sunt fumători, o medie obţinută din cei 35,2% bărbaţi şi 15,8% femei, potrivit dr. Beatrice Mahler, medic pneumolog, managerul Institutului Naţional de Pneumoftiziologie „Prof.dr. Marius Nasta” din Bucureşti.
Faţă de statisticile de la începutul anilor 2000, proporţia este în scădere, de la 44%, România situându-se la acea vreme într-un Top 10 al ţărilor unde prevalenţa fumatului era cea mai înaltă, alături de Yemen (45%), Bosnia şi Herţegovina (48%), Kenya (49%) şi Namibia (50%).
Potrivit unui studiu din 2007 realizat de Centrul pentru Politici şi Servicii de Sănătate, cea mai mare prevalenţă a fumatului se înregistra la grupa de vârstă 15-24 ani – 34,8%, cea mai mare parte a fumătorilor (61,6%) fumând între 10 şi 20 de ţigări pe zi.
Poluare înăuntru şi nu numai
Fumul de tutun contribuie la niveluri mai ridicate de poluare a aerului şi conţine trei tipuri de gaze cu efect de seră: dioxid de carbon, metan şi oxizi de azot, care poluează mediul interior şi exterior. „Fumul de ţigară este unul din principalii poluanţi indoor, acolo unde fumatul este practicat în interior, deoarece acesta eliberează substanţe toxice în aer, crescând riscul de expunere a persoanelor nefumătoare”, explică dr. Beatrice Mahler. Fumatul pasiv este responsabil pentru moartea prematură a 1,2 milioane de oameni la nivel global în fiecare an, pe lângă bolile cardiovasculare şi respiratorii. „Dacă vorbim de fumat şi poluarea din exterior, datele ştiinţifice indică că, pentru a produce o singură ţigară, sunt emise 14 g de CO2 pe tot parcursul ciclului de viaţă. Producţia de tutun contribuie cu aproape 84 de milioane de tone metrice de emisii de CO2 echivalent anual, ceea ce este similar cu 280.000 de rachete care se lansează în spaţiul cosmic”, adaugă medicul pneumolog.
