“În cadrul reuniunii Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (AGRI), am participat la o dezbatere cu un reprezentant al Comisiei Europene (DG AGRI) cu privire la evaluarea studiului de impact a măsurilor existente în PAC pentru atingerea obiectivului de producție alimentară viabilă. În cadrul intervenției pe care am avut-o, am solicitat Comisiei să identifice mecanisme prin intermediul cărora să garantăm un venit minim pentru fermier. În caz contrar, fermierii sunt puși în situația în care să nu facă față creșterilor prețurilor de pe piață.
Iată intervenția pe care am susținut-o:
Este un studiu trist pentru mine. Confirmă anumite aspecte pe care deja le știam. Media veniturilor din agricultura este mult sub media din celelate ramuri ale economiei. Este complicat pentru noi, ca oameni politici, să mergem să le spunem unor cetățeni să se apuce de agricultură. De ce să facă acest lucru când pot să opteze pentru sectorul construcțiilor, unde se câștigă mult mai bine de exemplu?!
De asemenea, vedem că 25% din veniturile fermierilor sunt influențate de plățile directe, care și ele sunt contestate de unii politicieni. Mă interesează dacă ați evaluat cât la sută reprezintă costurile de înființare a unei culturi de grâu, de exemplu, din marja de profit a unui fermier? Astăzi vorbim de o dublare sau triplare a costurilor pentru înființarea unei culturi de un hectar de grâu. Îngrășămintele chimice au crescut de la 500 de euro pe tona la 1000 de euro, motorina la fel, doar în ultima luna a crescut cu aproape 50%. Ce se întâmplă într-o astfel de ipoteză?! Care este gradul de suportabilitate a fermierului într-o astfel de situație?! Nu credeți că ar trebui să gândim și un venit minim garantat pentru fermieri și să punem la dispoziția statelor membre anumite mecanisme în acest sens? Altfel, în viitor trebuie să fii tot mai nebun să te apuci să faci agricultură cu toate condiționalitățile pe care urmează sa le suporte fermierul!
Haniotis Tassos, reprezentant al Comisiei Europene (DG AGRI), a transmis următoarele mesaje: „Domnul Buda vorbea de costul producției. Multe dintre soluțiile la ce semnalați dvs. pe bună dreptate țin de blocajele din statele membre. Ne-am uitat cu atenție la evoluțiile recente, dar nu făceau parte din actualul studiu, însă le vom aborda în cadrul unor reuniuni viitoare. Există un decalaj între venituri din agricultură și celelalte sectoare economice. Noi stabilim un nivel just de sprijin, în funcție de anumiți indicatori. Vrem să mergem spre convergență, dar ea trebuie legată de convergența generală a economiei.
Vă voi prezenta obiectivul privind producția de alimente viabilă. Studiul a fost publicat pe 11 mai, anul acesta. În 2013, ieșeam dintr-o criză a materiei prime. Agricultura europeană contribuie la securitatea alimentară, avem 500 de milioane de consumatori în UE. Ținem cont de impactul pe piețele interne, dar și externe.
Venitul pentru fermieri, este mult sub venitul mediu din economia. Opinia publică privind PAC: 92% dintre respondenți consideră că garantarea stabilității securității alimentare este obligatorie. Între 2013-2019, venitul fermierilor au crescut cu 15%. Stimulentele acordate fermierilor au rămas destul de reduse. Plățile directe și sprijinul pe dezvoltare rurală susține 50% din veniturile fermierilor în zonele montane. 20% din peste 6 milioane de beneficiari PAC concentrează 80% din plățile directe.
În ce privește creșterea productivității, acest factor crește constant. Există aspecte pozitive legate de PAC, dar și negative, cum ar fi faptul că ajutoarele nu sunt echilibrate. Măsurile din PAC sunt din ce în ce mai complexe. S-a complicat foarte mult partea de măsuri de ecologizare. Este loc de mai bine pentru a crește eficiența administrativă a plăților directe, a schemei privind tinerii fermieri.”arata europarlamenarul Daniel Buda