Românii sunt printre cei mai deschiÅŸi europeni pentru a adopta modul de lucru hibrid, cu 49% faţă de media europeană de 41%, însă doar 23% dintre ei consideră că educaÅ£ia online funcÅ£ionează cum trebuie, cel mai scăzut procent din Europa, unde media este de 45%, potrivit studiului pan-european “L’Observatoire Cetelem de la Consommation”.
Studiul a fost realizat în 15 ţări din Uniunea Europeană, printre care ÅŸi România, pe un număr de 14.200 de respondenÅ£i, menÅ£ionează într-un comunicat BNP Paribas Personal Finance. Acesta ÅŸi-a propus să urmărească impactul contextului pandemic asupra comportamentului de consum al europenilor ÅŸi percepÅ£ia asupra stilului de viaţă “la distanţă” accelerat de pandemie ÅŸi a influenÅ£ei acestuia în viaÅ£a socială.
Deşi consumul a fost afectat negativ, intenţia de a economisi a crescut cu 3 puncte procentuale la nivelul întregii Europe. Peste jumătate dintre europeni afirmă acest lucru (54%), românii fiind cei mai categorici, deşi procentul a rămas constant faţă de anul trecut, 69% dintre românii chestionaţi exprimându-şi această intenţie. Însă, cea mai mare creştere înspre economisire de la un an la altul se observă tot în rândul italienilor (creştere cu 11 pp, până la 51%), urmaţi de englezi (creştere cu 6 pp, până la 63%) şi francezi (creştere cu 5 pp, până la 40%).
În ceea ce priveşte puterea lor de cumpărare, 46% dintre europeni sunt de părere că aceasta a rămas stabilă, o creştere cu 2 puncte procentuale faţă de anul trecut. În acelaşi timp, se observă o creştere cu 5 puncte procentuale (37%) a celor care spun că puterea lor de cumpărare a scăzut în ultimul an. În ceea ce îi priveşte pe români, percepţia că aceasta s-a deteriorat este printre cele mai ridicate din Europa, doar 21% dintre români declarând că puterea lor de cumpărare a crescut în ultimul an.
Referitor la părerea despre situaţia generală din ţara lor, trendul este în unanimitate unul negativ, în toate cele 15 state participante la studiu, de altfel cel mai scăzut scor din anul 2015 până în prezent (4,7 puncte media la nivelul Europei în 2021). Românii rămân, ca şi anul anterior, printre cei mai pesimişti europeni, valorizând cu doar 4,2 puncte din 10 situaţia pe plan local.
Viaţa la distanţă a devenit o realitate globală, care se răsfrânge atât în modul cum se desfăşoară activităţile cotidiene, cât şi relaţiile interumane. Însă, acest stil de viaţă, care a accelerat adoptarea soluţiilor digitale ca alternativă la lipsa sau limitarea interacţiunilor umane, nu este universal acceptat în rândul europenilor. Deşi 8 din 10 consideră că distanţarea face acum parte din traiul lor de zi cu zi, doar 45% se bucură într-adevăr de acest nou mod de viaţă. Românii sunt printre cei mai categorici în a nu manifesta o deschidere prea mare către acest stil de viaţă, la fel ca restul ţărilor est-europene, privindu-l mai degrabă ca pe un cumul de constrângeri şi doar 18% dintre ei se declară adepţi ai acestuia.
“După mai bine de un an de pandemie, era uÅŸor de anticipat o schimbare asupra comportamentului, percepÅ£iilor ÅŸi a vieÅ£ii, în general, pentru europeni. Această ediÅ£ie a L’Observatoire Cetelem de la Consommation arată că în opinia oamenilor limitarea interacÅ£iunilor interferează inclusiv cu modul în care îşi desfăşoară viaÅ£a socială. Iar atunci când vorbim despre viaţă trăită la distanţă inclusiv din punct de vedere al socializării, majoritatea alternativelor sunt privite ca fiind constrângătoare. De altfel, trei sferturi dintre europeni sunt de părere că lipsa interacÅ£iunii directe dăunează relaÅ£iilor umane. Iar românii nu fac excepÅ£ie, fiind printre cei mai rezistenÅ£i la urmarea acestui stil de viaţă la distanţă, 8 din 10 simÅ£indu-se nevoiÅ£i să se adapteze forÅ£at la toate aceste schimbări”, a declarat Miruna Senciuc, CEO BNP Paribas Personal Finance SA Sucursala BucureÅŸti.
Pe de altă parte, ceea ce se remarcă la nivelul tuturor ţărilor chestionate, este o deschidere mult mai mare înspre a adopta soluţiile digitale şi a accepta aspectele vieţii la distanţă atunci când se discută despre partea practică şi funcţională a acestora. Astfel, când vorbesc despre efectuarea cumpărăturilor, gestionarea bugetului, realizarea de formalităţi administrative, acces la informaţii, consum cultural şi telemuncă, rezolvarea acestora fără a fi nevoie de prezenţa fizică este extrem de apreciată de europeni. În contrast, aspectele vieţii sociale şi relaţionale sunt experienţe pe care oamenii doresc în continuare să le trăiască faţă în faţă.
…..
