Romanii sunt printre cei mai deschisi europeni pentru a adopta modul de lucru hibrid (studiu)

August 3, 2021
53 Views

Românii sunt printre cei mai deschişi europeni pentru a adopta modul de lucru hibrid, cu 49% faţă de media europeană de 41%, însă doar 23% dintre ei consideră că educaţia online funcţionează cum trebuie, cel mai scăzut procent din Europa, unde media este de 45%, potrivit studiului pan-european “L’Observatoire Cetelem de la Consommation”.

Studiul a fost realizat în 15 ţări din Uniunea Europeană, printre care şi România, pe un număr de 14.200 de respondenţi, menţionează într-un comunicat BNP Paribas Personal Finance. Acesta şi-a propus să urmărească impactul contextului pandemic asupra comportamentului de consum al europenilor şi percepţia asupra stilului de viaţă “la distanţă” accelerat de pandemie şi a influenţei acestuia în viaţa socială.

Deşi consumul a fost afectat negativ, intenţia de a economisi a crescut cu 3 puncte procentuale la nivelul întregii Europe. Peste jumătate dintre europeni afirmă acest lucru (54%), românii fiind cei mai categorici, deşi procentul a rămas constant faţă de anul trecut, 69% dintre românii chestionaţi exprimându-şi această intenţie. Însă, cea mai mare creştere înspre economisire de la un an la altul se observă tot în rândul italienilor (creştere cu 11 pp, până la 51%), urmaţi de englezi (creştere cu 6 pp, până la 63%) şi francezi (creştere cu 5 pp, până la 40%).

În ceea ce priveşte puterea lor de cumpărare, 46% dintre europeni sunt de părere că aceasta a rămas stabilă, o creştere cu 2 puncte procentuale faţă de anul trecut. În acelaşi timp, se observă o creştere cu 5 puncte procentuale (37%) a celor care spun că puterea lor de cumpărare a scăzut în ultimul an. În ceea ce îi priveşte pe români, percepţia că aceasta s-a deteriorat este printre cele mai ridicate din Europa, doar 21% dintre români declarând că puterea lor de cumpărare a crescut în ultimul an.

Referitor la părerea despre situaţia generală din ţara lor, trendul este în unanimitate unul negativ, în toate cele 15 state participante la studiu, de altfel cel mai scăzut scor din anul 2015 până în prezent (4,7 puncte media la nivelul Europei în 2021). Românii rămân, ca şi anul anterior, printre cei mai pesimişti europeni, valorizând cu doar 4,2 puncte din 10 situaţia pe plan local.

Viaţa la distanţă a devenit o realitate globală, care se răsfrânge atât în modul cum se desfăşoară activităţile cotidiene, cât şi relaţiile interumane. Însă, acest stil de viaţă, care a accelerat adoptarea soluţiilor digitale ca alternativă la lipsa sau limitarea interacţiunilor umane, nu este universal acceptat în rândul europenilor. Deşi 8 din 10 consideră că distanţarea face acum parte din traiul lor de zi cu zi, doar 45% se bucură într-adevăr de acest nou mod de viaţă. Românii sunt printre cei mai categorici în a nu manifesta o deschidere prea mare către acest stil de viaţă, la fel ca restul ţărilor est-europene, privindu-l mai degrabă ca pe un cumul de constrângeri şi doar 18% dintre ei se declară adepţi ai acestuia.

“După mai bine de un an de pandemie, era uşor de anticipat o schimbare asupra comportamentului, percepţiilor şi a vieţii, în general, pentru europeni. Această ediţie a L’Observatoire Cetelem de la Consommation arată că în opinia oamenilor limitarea interacţiunilor interferează inclusiv cu modul în care îşi desfăşoară viaţa socială. Iar atunci când vorbim despre viaţă trăită la distanţă inclusiv din punct de vedere al socializării, majoritatea alternativelor sunt privite ca fiind constrângătoare. De altfel, trei sferturi dintre europeni sunt de părere că lipsa interacţiunii directe dăunează relaţiilor umane. Iar românii nu fac excepţie, fiind printre cei mai rezistenţi la urmarea acestui stil de viaţă la distanţă, 8 din 10 simţindu-se nevoiţi să se adapteze forţat la toate aceste schimbări”, a declarat Miruna Senciuc, CEO BNP Paribas Personal Finance SA Sucursala Bucureşti.

Pe de altă parte, ceea ce se remarcă la nivelul tuturor ţărilor chestionate, este o deschidere mult mai mare înspre a adopta soluţiile digitale şi a accepta aspectele vieţii la distanţă atunci când se discută despre partea practică şi funcţională a acestora. Astfel, când vorbesc despre efectuarea cumpărăturilor, gestionarea bugetului, realizarea de formalităţi administrative, acces la informaţii, consum cultural şi telemuncă, rezolvarea acestora fără a fi nevoie de prezenţa fizică este extrem de apreciată de europeni. În contrast, aspectele vieţii sociale şi relaţionale sunt experienţe pe care oamenii doresc în continuare să le trăiască faţă în faţă.

Potrivit L’Observatoire, stilul de viaţă la distanţă este dominat în majoritate de sentimente negative, aproape trei sferturi dintre europeni (73%) îl definesc folosind cel puţin un termen negativ. Cu excepţia Ungariei, unde cel mai des a fost menţionat cuvântul “pericol”, “singurătatea” (43%) este cel mai frecvent utilizată în restul ţărilor, dovadă a distanţei care a crescut între oameni şi care a fost exacerbată de Covid-19. Alţi termeni frecvent folosiţi sunt “tristeţe”, “dificultate” şi “teamă”. Percepţia generală este că “viaţa la distanţă” este un oximoron, o formă de regresie socială şi societală, o pierdere a umanităţii. Francezii şi românii (81%) se numără printre cei mai critici, urmaţi îndeaproape de spanioli şi belgieni (80%), dar şi de italieni (79%).

…..

Leave A Comment

%d bloggers like this: