Ziua Drapelului Naţional este marcată în fiecare an, la 26 iunie, fiind instituită prin Legea 96/1998. Cu acest prilej, în Capitală şi în toate municipiile reşedinţă de judeţ, sunt organizate ceremonii publice de înălţare a Drapelului Naţional. De asemenea, sunt organizate ceremonii militare specifice, în cadrul unităţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne, manifestări cu caracter evocator consacrate istoriei patriei.
Drapelul este, alături de stemă, sigiliu ÅŸi imn, un simbol naÅ£ional, aÅŸa cum prevede ConstituÅ£ia României din 1991 modificată ÅŸi completată prin Legea de revizuire nr. 429/2003. ÃŽn forma actuală, ConstituÅ£ia stabileÅŸte, prin Articolul 12, că “drapelul României este tricolor; culorile sunt aÅŸezate vertical, în ordinea următoare, începând de la lance: albastru, galben, roÅŸu”, potrivit www.cdep.ro ÅŸi www.constitutiaromaniei.ro.
Drapelul NaÅ£ional a fost decretat, pentru prima dată ca simbol naÅ£ional, de Guvernul revoluÅ£ionar provizoriu din Å¢ara Românească, la 14/26 iunie 1848, având deviza “Dreptate – Frăţie” înscrisă pe el, aÅŸa cum arată “Istoria României în date” (Ed. Enciclopedică, 2003). De-a lungul istoriei, nu a suferit transformări majore, doar distribuÅ£ia culorilor (în materie de proporÅ£ie ÅŸi poziÅ£ie) s-a schimbat într-o anumită măsură, fiind egalizată după RevoluÅ£ia de la 1848, când, sub impactul spiritului revoluÅ£ionar francez, multe dintre statele Europei au adoptat ca drapel naÅ£ional steagul standard cu trei culori. Documente sigilografice atestă faptul că, în unele epoci istorice, drapelul românesc avea cele trei culori dispuse orizontal, cu roÅŸul în partea superioară, galbenul în mijloc ÅŸi albastrul la bază. De asemenea, proporÅ£ia culorilor nu a fost aceeaÅŸi cu cea de acum (33% pentru fiecare culoare). Cele trei culori pot fi identificate pe steaguri datând din vremea lui Mihai Viteazul ÅŸi chiar a lui Åžtefan cel Mare.
ÃŽn contextul revoluÅ£ionar al anului 1848, cu arborarea noilor drapele tricolore ca simboluri ale unor state naÅ£ionale, ÅŸi revoluÅ£ionarii români, aflaÅ£i la Paris la izbucnirea revoluÅ£iei, arborau drapelul albastru, galben, roÅŸu. AÅŸa avea să fie ÅŸi consfinÅ£it, ca drapel naÅ£ional, prin Decretul nr. 252 al guvernului provizoriu de la BucureÅŸti, deÅŸi, iniÅ£ial, apăruseră drapele tricolore cu benzile dispuse pe orizontală, potrivit site-ului www. presidency.ro. Guvernul provizoriu întărea că “Steagul naÅ£ional va avea trei culori – albastru, galben ÅŸi roÅŸu”. Deviza română, care va fi scrisă atât pe steaguri cât ÅŸi pe monumentele ÅŸi decretele publice, se va compune din aceste două cuvinte “Dreptate, Frăţie”. Drapelul naÅ£ional tricolor, roÅŸu-galben-albastru, astfel decretat la 14/26 iunie 1848, a fost sfinÅ£it a doua zi, în cadrul Marii Adunări NaÅ£ionale de pe Câmpul Filaretului, numit de atunci Câmpia Libertăţii.
La 3 iunie 2013, Comisia parlamentară de revizuire a ConstituÅ£iei a hotărât reintroducerea stemei ţării pe tricolor, în legea fundamentală. Amendamentul propus de deputatul PSD, Gheorghe Emacu, a fost votat cu 13 voturi “pentru” ÅŸi o abÅ£inere, fără o dezbatere prealabilă a membrilor Comisiei. Prin adoptarea acestui amendament, alineatul 1 din Articolul 12 urma să fie reformulat astfel: “Drapelul României este tricolor, având pe fondul galben stema ţării; culorile sunt aÅŸezate vertical, în ordinea următoare, începând de la lance: albastru, galben, roÅŸu”. Propunerea legislativă privind revizuirea ConstituÅ£iei României, care includea ÅŸi acest amendament, s-a aflat în lucru la comisiile permanente ale Senatului, având numărul de înregistrare L233/2014, dar la 27 decembrie 2016 a fost retrasă de către Senat.
