Cercetătorii UBB au investigat inegalitățile socio-economice și de stare civilă în privința longevității adulților în Transilvania, între anii 1850 – 1914

O echipă de cercetători din cadrul Centrului de Studiere a Populaţiei și din cadrul Facultății de Istorie și Filosofie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) a publicat recent un articol în revistă academică „Journal of Interdisciplinary History”, editată de MIT Press. Articolul urmărește investigarea inegalităților socio-economice și de stare civilă în privința longevității: mortalitatea adulților în Transilvania între anii 1850-1914.

Primele rezultate ale cercetării despre mortalitatea adulților în Transilvania, între 1850 și 1914, au fost prezentate în cadrul prestigioasei conferințe de demografie istorică organizate la Pécs, Ungaria, între 26-29 iunie 2019, și au stârnit interesul și aprecierea specialiștilor prezenți la eveniment (http://eshd2019.hu/wp-content/uploads/2019/06/ESHD2019_Final_Program.pdf).

Articolul investighează mortalitatea adulților în Transilvania, între mijlocul secolului al XIX-lea și debutul Primei Conflagrații Mondiale, o perioadă marcată de prefaceri importante în planul relațiilor economice și sociale ale provinciei, care și-au pus amprenta și asupra realităților demografice. Astfel, utilizând un număr de 6.719 cazuri, extrase din Historical Database of Transylvania (HPDT), pentru bărbații și femeile care au avut 24 de ani și peste la momentul decesului, prag ce marca intrarea în rândul celor majori conform legislației civile a epocii, analiza a luat în atenție o serie de aspecte ce au ținut de tipul localității în care oamenii au trăit, de perioada temporală, de statutul socio-economic și marital.

Rezultatele obținute au indicat că trecerea de la un regim demografic vechi, grevat de tot felul de crize de subzistență, către o perioadă ceva mai stabilă și procesul de industrializare au avut consecințe importante pentru perspectivele de supraviețuire ale bărbaților și femeilor transilvănene. Dacă între 1850 și 1880 mortalitatea adulților a fost influențată mai ales de multiplele crize de natură epidemiologică, ulterior, între 1881 și 1914, diferențele în longevitate au fost atribuite în principal dezvoltării economice și aspectelor legate de aceasta.

Astfel, cei care au beneficiat mai întâi de efectele pozitive ale inițiativelor legislative de sprijinire a industriei și a investițiilor în tehnologie, de măsurile luate în direcția  îmbunătățirii sănătății publice au fost bărbații (în special cei necăsătoriți, cu ocupații agricole, precum și cei angajați ca lucrători semicalificați). Cu toate acestea, după anii 1880, perspectivele pentru o supraviețuire mai lungă au început să se îmbunătățească nu doar pentru bărbații, ci și pentru femeile transilvănene.

Pentru mai multe informații despre articol vă invităm să accesați https://direct.mit.edu/jinh/article/51/4/533/97613/Socioeconomic-and-Marital-Status-Inequalities-in.

Leave A Comment

%d bloggers like this: