Un an de măsuri anti-COVID: bilanț economic realizat de cercetătorii UBB

Luna martie a anului 2021 marchează un an de la prima instituire a stării de urgență pe teritoriul României ca urmare a pandemiei de coronavirus.

O echipă de cercetători din cadrul Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) a realizat un proiect de monitorizare în timp real a evoluției pandemiei, respectiv a stării economice a României, oferind în același timp previziuni pe termen scurt și mediu privind evoluția performanței economice a țării.

Rectorul UBB, prof. univ. dr. Daniel David, declară că “specialiștii UBB au avut un rol fundamental pentru societatea românească în perioada pandemiei. Contribuțiile din zona psihologiei, sănătății publice, analizelor financiare, zona științelor biologice etc. au avut și au un impact și un rol național pozitiv. Proiectul FSEGA se înscrie în aceste demers, a fost unul de anvergură de la începutul său și mă bucur să știu că concluziile acestui proiect influențează decizii la nivel național sau local. Asta înseamnă o universitate “world-class!”.

Proiectul de cercetare COVID-19: Romanian Economic Impact Monitor (econ.ubbcluj.ro/coronavirus) a analizat evoluția pandemiei, măsurile guvernamentale, evoluția generală și perspectivele economiei românești, ptața imobiliară și sectorul companiilor,cercetătorii UBB realizând analize și estimări pentru fiecare dintre acestea.

  • Evoluția pandemiei

Primul an al COVID-19 a adus două valuri de pandemie în România: primul val aferent perioadei februarie-august 2020 a fost caracterizat de un maxim de îmbolnăviri zilnice de peste 1500 de cazuri, iar în cadrul celui de al doilea val (septembrie 2020 – februarie 2021) România a atins recordul absolut al cazurilor noi zilnice de peste 10.000 de persoane. În perioada curentă Europa resimte deja efectele unui al treilea val, tendință care a devenit o realitate și în România. În luna martie 2021, numărul îmbolnăvirilor este în continuă creștere, iar în data de 16 martie 2021, la exact un an de la instituirea stării de urgență, România trece din nou peste 6.000 de cazuri noi zilnice, până în momentul de față record absolut în anul 2021.

Singura tendință pozitivă o reprezintă evoluția vaccinărilor cu aprox. 2,5 milioane de doze de vaccin administrate, respectiv peste 700.000 de persoane care au primit și cea de a doua doză de vaccin, fiind astfel imunizate.

  • Măsuri guvernamentale

Măsurile economice și financiare luate în 2020 pentru ameliorarea situației economice au condus la o scădere economică mai moderată în 2020 față de așteptările anterioare, iar ultimul trimestru al anului a adus chiar o creștere a PIB-ului comparativ cu trimestrul precedent.

Proiectul bugetului pentru anul 2021 calculează cu o creștere economică de 4,3%, ceea ce ar însemna că la finalul anului curent PIB-ul României va reveni cel puțin la nivelul anului 2019. Cu toate acestea, recuperarea rapidă preconizată va avea și costuri semnificative: în 2020 deficitul bugetar a fost de aproape 10%, iar în acest an se estimează că va depăși 7%, ceea ce înseamnă că ameliorarea efectelor crizei va induce o creștere explozivă în datoria publică a României.

  • Evoluția generală și perspectivele economiei românești

În contextul crizei generate de pandemie, conform datelor semnal ale Institutului Național de Statistică economia României a scăzut cu 3,9% în anul 2020. Acest declin al economiei autohtone este semnificativ mai moderat decât cel înregistrat de zona euro (-6,8%). Este important de menționat faptul că producția agricolă a încheiat anul cu rezultate deosebit de slabe, evoluție ce nu se datorează pandemiei ci condițiilor meteorologice nefavorabile. Eliminând efectul specific al agriculturii, economia României ar fi înregistrat probabil un declin de doar cca. 3%. Pe lângă măsurile luate de factorii decidenți și rezilienței peste așteptări a mediului de afaceri în perioada valului de toamnă al pandemiei, structura particulară a economiei autohtone a jucat un rol important, deoarece sectoarele cele mai afectate, precum turismul și industria ospitalității, au o pondere relativ redusă în economia României.

Ca urmare a evoluției peste așteptări a economiei din ultimul trimestru al anului trecut, considerăm că în anul 2021 România poate atinge un ritm de creștere de peste 5%. Dat fiind faptul că mai multe țări europene au reintrodus măsuri ce limitează mobilitatea populației, este preconizată că pe termen scurt economia zonei euro va avea în continuare de suferit, astfel, în România putem să ne așteptăm doar la o creștere modestă în perioada ianuarie-martie 2021. După acest prim trimestru însă economia s-ar putea să înregistreze o creștere dinamică, odată cu avansul campaniei de vaccinare și cu încălzirea vremii care va contribui la limitarea răspândirii epidemiei atât pe plan extern cât și pe plan intern. În cazul în care o deteriorare semnificativă a mediului extern va putea fi evitată, respectiv consolidarea fiscală se va implementa treptat, tendința de creștere este anticipată să continue și în trimestrele ulterioare. În plus, începând cu cea de a doua parte a anului 2021, accesul la fondurile europene va avea o contribuție din ce în ce mai importantă la consolidarea creșterii economice.

  • Sectorul companiilor

În cadrul primului val al pandemiei majoritatea sectoarelor au fost influențate în mod negativ, sectorul de ospitalitate și turism a scăzut cu 67,4%, respectiv sectorul de cultură, arte și alte servicii înregistrând scăderi record  în trimestrul 2 al anului 2020 (-67,4%, respectiv -60,4%, estimare). După perioada stării de urgență severitatea restricțiilor impuse de autorități a devenit mai moderată, mobilitatea populației redinamizându-se în același timp, ceea ce a influențat în mod pozitiv aproape toate sectoarele economiei. Până la finalul anului doar câteva sectoare au rămas pe pierdere semnificativă, cum ar fi industria ospitalieră sau transporturile aeriene, industria și comerțul recuperându-și integral pierderile înregistrate în prima perioadă a pandemiei. Dintre sectoarele cu evoluțiile cele mai pozitive pe parcursul anului 2020 menționăm sectorul IT (creștere de peste 20%), respectiv construcțiile (creștere de peste 10%).

  • Piața imobiliară

În mod surprinzător sectorul imobiliar a avut foarte puțin de suferit pe perioada pandemiei. Datele referitoare la prețuri medii pe m2 la nivel național și în orașele mari arată că vânzătorii au reușit să-și mențină pozițiile și prețurile. Chiar dacă în primele luni au avut loc mici scăderi de prețuri și scăderi mai pronunțate în volumul tranzacțiilor, piața imobiliară a revenit deja din vara anului 2020 pe un trend ascendent, firește mult mai moderat față de perioada de dinaintea pandemiei.

Rezultatele mai detaliate ale proiectului de cercetare, actualizate în regim zilnic, pot fi consultate pe platforma online COVID-19 RoEIM (econ.ubbcluj.ro/coronavirus), iar analizele mai detaliate sunt publicate în mod continuu pe pagina Facebook a proiectului (www.facebook.com/covid19.roeim).

Proiectul de cercetare este coordonat de Szász Levente (profesor, UBB-FSEGA), iar membrii echipei sunt Bálint Csaba (BNR, cadru didactic asociat UBB-FSEGA), Csala Dénes (Lancaster University, cadru didactic asociat UBB-FSEGA), Csíki Ottó (doctorand UBB-FSEGA), Nagy Bálint Zsolt (conferențiar UBB-FSEGA), respectiv Rácz Béla-Gergely (lector UBB-FSEGA).

Leave A Comment

%d bloggers like this: