Un somn prea scurt sau prea lung accelerează îmbătrânirea biologică a organismului, arată date recente. După ce a analizat informații de la aproximativ jumătate de milion de adulți, o echipă de cercetători de la Universitatea Columbia din SUA a descoperit care este, de fapt, durata somnului asociată cu o îmbătrânire biologică mai lentă.
Necesarul de somn diferă de la o persoană la alta, în funcție de gene, mediu, stil de viață și alți factori. Unii oameni se simt odihniți după ce au dormit șase ore, alții au nevoie de nouă ore.
„Ideea principală e un program de somn constant, în jur de 6 până la 8 ore pe zi. Știm că acesta este intervalul care face bine sănătății în ansamblu”, a subliniat Junhao Wen, profesor asistent de radiologie la Universitatea Columbia și autorul principal al studiului publicat în luna mai 2026 în revista Nature.
Intervalul de somn asociat cu o îmbătrânire biologică mai lentă se situează între 6,4 și 7,8 ore pe noapte. În rândul celor care respectă acest program s-a observat o îmbătrânire mai lentă la nivelul tuturor organelor, de la creier și inimă până la sistemul imunitar.
Cum au estimat cercetătorii vârsta organelor
Echipa profesorului Wen studiază de mai mulți ani așa-numitele ceasuri biologice ale îmbătrânirii, instrumente care combină date medicale cu algoritmi de învățare automată pentru a estima vârsta reală a fiecărui organ.
„Organele au ritmuri diferite de îmbătrânire”, a explicat Junhao Wen. Inima poate fi, biologic, mai tânără decât ficatul aceleiași persoane, iar creierul – mai bătrân decât plămânii.
Cu ajutorul informațiilor din cadrul UK Biobank, o bază de date britanică ce urmărește de-a lungul timpului jumătate de milion de voluntari, cercetătorii au dezvoltat 23 de astfel de ceasuri pentru 17 sisteme de organe.
Modelele au combinat mai multe tipuri de date, de la imagistică medicală până la proteine și alți markeri moleculari măsurați în sânge. Apoi au comparat această vârstă biologică estimată cu durata de somn raportată de fiecare persoană.
Rezultatul a urmat un tipar în forma literei „U“. Persoanele care dormeau prea puțin aveau semne mai accentuate de îmbătrânire, dar același lucru apărea și la cele care dormeau prea mult. Cu cât durata somnului se îndepărta mai mult de intervalul considerat optim, cu atât diferența era mai mare.
„Studiile anterioare au constatat că somnul este asociat mai ales cu îmbătrânirea și povara bolilor la nivelul creierului. Studiul nostru merge mai departe și arată că atât somnul prea scurt, cât și somnul prea lung sunt asociate cu o îmbătrânire mai rapidă la nivelul majorității organelor”, a adăugat autorul studiului.
Marie-Pierre St-Onge, profesoară de nutriție și directoare a Centrului pentru Cercetarea Somnului de la Universitatea Columbia, care nu a participat la studiu, confirmă tendința observată și în alte cercetări: „În linii mari, durata optimă a somnului se situează în jurul a 6,5-7,5 ore pe noapte”.
Femeile au nevoie de puțin mai mult somn decât bărbații
În analiza pe sexe, cercetătorii au observat o diferență mică între femei și bărbați, cel puțin pentru unul dintre ceasurile cerebrale folosite în studiu. La bărbați, îmbătrânirea biologică a creierului era mai lentă în jurul unei durate medii de 7,7 ore de somn pe noapte. La femei, același reper urca ușor, până la 7,82 ore.
„Femeile par să se simtă mai bine cu ceva mai mult somn, cam 15-20 de minute în plus. Este interesant, pentru că se potrivește cu ce vedem în populația generală, unde femeile tind să raporteze o durată a somnului ușor mai mare decât bărbații”, a observat Marie-Pierre St-Onge.
Cercetătorii nu pot explica încă acest decalaj. Una dintre teorii ține de variațiile hormonale, de la ciclul menstrual până la menopauză, care pot modifica arhitectura somnului.
Alta ține de rutina zilnică: somn întrerupt, griji legate de familie sau îngrijire, toate pot face ca durata raportată să nu reflecte întotdeauna un somn continuu și odihnitor.
De ce e dăunător somnul în exces
Legătura dintre somnul de peste opt ore și îmbătrânirea biologică mai rapidă pare, la prima vedere, greu de explicat. Cercetătorii iau însă în calcul două scenarii.
În primul, somnul lung nu este cauza problemei, ci un semn că există deja o afecțiune care obosește organismul și crește nevoia de odihnă. Studiul arată o asociere, nu dovedește că somnul prelungit îmbătrânește direct organele.
A doua explicație ține de situații în care somnul foarte lung poate întreține o vulnerabilitate deja existentă. În cazul depresiei, de exemplu, Junhao Wen a precizat că prea multe ore petrecute în pat pot agrava simptomele, în loc să ajute la refacere.
Studiul are și limite recunoscute de autori. Datele din UK Biobank provin preponderent de la persoane de origine europeană albă, așa că sunt necesare cercetări suplimentare la populații de origine asiatică și africană, a notat prof. Wen.
În plus, intervalul de 6,4 până la 7,8 ore nu trebuie transformat într-o regulă strictă. Este o medie observată în studiu, nu o rețetă valabilă pentru fiecare persoană. Unii oameni funcționează mai bine cu mai mult somn, alții cu mai puțin.
Trei trucuri de somn virale pe care specialiștii nu le recomandă
……
Foto: descopera.ro
