În România, sporurile au ajuns, în multe cazuri, aproape un al doilea salariu. În spitale, tribunale sau alte instituții publice, bonusurile adăugau zeci de procente la veniturile lunare.
Acum însă, statul pregătește una dintre cele mai dure reforme salariale din ultimii ani: noua lege a salarizării taie sau plafonează masiv sporurile și schimbă regulile după care sunt plătiți bugetarii.
Întrebarea care îi îngrijorează pe sute de mii de angajați este simplă: ce sporuri mai rămân?
Potrivit celui mai recent draft analizat de presa economică și de sindicate, ar urma să dispară indemnizația de hrană, sporul pentru condiții vătămătoare, sporul pentru confidențialitate din Justiție și indemnizația pentru titlul de doctor.
În schimb, Guvernul păstrează doar sporurile considerate esențiale sau legate direct de performanță și de fonduri europene. Astfel, ar urma să rămână:
-sporul de 10% pentru control financiar preventiv;
-sporul de până la 40% pentru angajații care gestionează proiecte europene;
-sporul pentru gestionarea fondurilor externe;
-sporul de noapte și plata muncii suplimentare, protejate și de Codul muncii;
-sporul pentru persoanele cu handicap, de 15% din valoarea de referință.
În sănătate, reforma este și mai sensibilă.
Sporurile pentru condiții periculoase sau grele nu dispar complet, dar sunt reduse drastic.
Unele ar putea scădea de la maximum 85% la 40-50%, iar sporurile pentru condiții grele ar putea coborî chiar la 5%.
Practic, medicii și asistenții din secțiile cu risc ridicat, precum ATI, boli infecțioase sau psihiatrie, ar putea pierde sume importante din venitul lunar.
În schimb, Guvernul introduce premii de performanță care pot ajunge la 30% din salariu, dar doar pentru maximum 20% dintre angajații de execuție și 30% dintre cei cu funcții de conducere.
Miza este uriașă. România are una dintre cele mai mari poveri salariale din Uniunea Europeană raportat la veniturile statului.
Aproape 30% din veniturile bugetare merg către salariile din sectorul public, față de o medie europeană de aproximativ 22%. În același timp, deficitul bugetar a trecut de 9% din PIB, cel mai mare din Uniunea Europeană.
Bruxellesul cere reducerea dezechilibrelor, iar noua lege a salarizării este un jalon important din PNRR, de care depind sute de milioane de euro pentru România.
Comparativ cu alte state europene, România a funcționat ani întregi cu un sistem salarial extrem de fragmentat, în care sporurile au compensat lipsa unei grile clare.
În Polonia, Cehia sau statele baltice există mai puține bonusuri permanente și un accent mai mare pe salariul de bază și pe performanță.
Foto: captura, tvrinfo.ro
