Joi este celebrat în România Sfântul Gheorghe 2026. Românii îl sărbătoresc pe 23 aprilie pe marele mucenic Sfântul Gheorghe, purtătorul de biruinţă. Mai mult, astăzi, Capul Sfântului Gheorghe a fost adus în România de la Sfântul Munte Athos la Mănăstirea Pantocrator, din Teleorman.
Conform calendarului popular ziua Sfântului Gheorghe marchează începutul anului pastoral. Sfântul Gheorghe este, potrivit canoanelor Bisericii, cel de-al doilea stâlp calendaristic, alături de Sfântul Dumitru.mÎn calendarul popular, Sfântul Gheorghe sau Sân-George este considerat zeu al vegetației, protector al naturii înverzite, al vitelor și al oilor.
El este considerat unul dintre cei mai venerați sfinți din calendarul creștin-ortodox.
Tradiții și obiceiuri la români de Sfântul Gheorghe
Există o serie de tradiții și obiceiuri speciale pentru această zi de care trebuie să ținem cont.
În dimineață zilei de Sfântul Gheorghe, capul familiei, întotdeauna un bărbat, așază la stâlpii porților și ai caselor, la ferestrele și ușile caselor și grajdurilor, în grădini și pe mormintele din cimitire ramuri verzi. Astfel, se credea că oamenii, vitele și semănăturile erau protejate de forțele malefice.
Considerat cavaler al creștinătății, Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este printre puținii sfinți al căror trup nu a fost împărțit, după moartea sa, în moaște în lumea întreagă. Acesta a trăit în vremea împăratului Dioclețian (secolul al IV-lea) și, în viața lumească, a fost mare demnitar în armata romană.
Icoanele îl înfăţişează pe Sfântul Gheorghe pe un cal alb, simbol al purităţii, în uniformă militară, străpungând cu suliţa un balaur. I se mai spune purtător de biruinţă.
Crenguţe de fag sau salcie, puse la porți
Se spune că atunci când se aud primele broaște cântând, Sfântul Gheorghe ia cheile de la Sfântul Dumitru pentru a deschide drumul naturii spre viață, el fiind considerat cel care înverzește întreaga natură și care închide anotimpul friguros.
Din bătrâni se spune că ziua Sfântului Gheorghe marchează începutul anului pastoral. De aceea, marea sărbătoare este strâns legată de o serie de tradiții și obiceiuri.
La sate, de sărbătoarea Sfântului Gheorghe, oamenii pun la porţi crenguţe de fag, dar și brazde cu iarbă verde sau smocuri de iarbă în stâlpii de susţinere ai porţilor. În unele sate se mai păstrează obiceiul împodobirii stâlpilor de la poartă cu ramuri de salcie înmugurită şi cu flori galbene de primăvară, înfipte în brazde înverzite.
Ce este interzis de Sfântul Gheorghe. Azi nu se doarme
De Sfântul Gheorghe, nimeni nu are voie să doarmă. Se crede că acela care nu respectă datina va fi somnoros tot anul.
Tradiția populară spune că de Sfântul Gheorghe ard comorile pământului și doar în zi de sărbătoare pot fi văzute. De aceea, cei care le caută nu trebuie să scoată niciun cuvânt pentru a le putea descoperi ca nu cumva ca duhul comorii să-i amuțească.
De asemenea, de Sfântul Gheorghe, fetele nemăritate pot vedea chipul alesului ca prin miracol. Azi, fetele mergeau pe furiș în pădure pentru a culege mătrăgună și năvalnic. Aceste plante erau puse în pod sau sub streașina, în credință că ele le vor aduce pețitori bogați.
Pentru ca membrii familiei să fie protejaţi de junghiuri rele şi de boli necruţătoare trec prin fumul şi flăcările unui foc aprins, iar vitele şi casele se afumă, la rândul lor, cu tămâie.
În ziua de Sfântul Gheorghe, înainte de răsăritul soarelui, oamenii să se scalde într-o apă curgătoare pentru a fi sănătoși și pentru a spăla toate relele.
Sfânt ocrotitor al Armatei, adus în România
Mănăstirea Pantocrator din Teleorman a ales să aducă moaștele acestui sfânt în pelerinaj, deoarece sărbătoarea lui cade în preajma Duminicii Mironosițelor, când sfântul așezământ o cinstește pe Sf. Maria Magdalena.
