Cercetători ai Universității ‘BabeÈ™-Bolyai’ (UBB) din Cluj-Napoca aduc noi perspective asupra modului în care oamenii învață È™i asupra relaÈ›iei dintre procesele mentale inconÈ™tiente È™i experienÈ›a conÈ™tientă, anunță un comunicat de presă transmis, joi, de instituÈ›ia clujeană de învățământ superior.
‘Studiul publicat în revista Proceedings of the National Academy of Sciences of the United States of America (PNAS), una dintre cele mai prestigioase publicaÈ›ii È™tiinÈ›ifice internaÈ›ionale, se intitulează ‘Repetitions trigger illusory awareness in implicit statistical learning’ È™i a fost realizat de dr. Răzvan JurchiÈ™ È™i drd. Andrei Preda, din cadrul Laboratorului de Psihologie Cognitivă al Universității BabeÈ™-Bolyai. Analiza investighează fenomenul învățării statistice implicite – procesul prin care mintea umană extrage regularități din mediul înconjurător fără ca individul să fie conÈ™tient de acest lucru. Acest tip de învățare stă la baza multor abilități cotidiene, de la dobândirea regulilor gramaticale ale limbajului până la coordonarea tiparelor de miÈ™care implicate în mers’, se precizează în comunicatul menÈ›ionat.
Potrivit sursei citate, rezultatele studiului arată însă că percepția conștientă a ceea ce credem că am învățat nu reflectă întotdeauna fidel cunoștințele dobândite inconștient.
‘Mai exact, am arătat că prezenÈ›a repetiÈ›iilor în stimuli guvernaÈ›i de regularități îi face pe participanÈ›i să creadă că sunt mai conÈ™tienÈ›i de regularitățile învățate, chiar È™i atunci când aceste repetiÈ›ii sunt irelevante pentru regularitatea învățată. Cu alte cuvinte, mintea poate construi post hoc o explicaÈ›ie conÈ™tientă simplificată pentru un proces de învățare mai complex, care a avut loc în afara conÈ™tiinÈ›ei’, afirmă autorii cercetării, subliniind că aceasta are implicaÈ›ii importante pentru psihologia conÈ™tiinÈ›ei, pentru studiul învățării inconÈ™tiente È™i pentru înÈ›elegerea modului în care oamenii își explică propriile decizii, în condiÈ›iile în care rezultatele sugerează că experienÈ›a conÈ™tientă nu oferă întotdeauna un acces direct È™i fidel la procesele mentale care ne ghidează comportamentul, ci poate reflecta o reconstrucÈ›ie ulterioară, influenÈ›ată de elementele cele mai evidente sau mai uÈ™or de reprezentat. Această ‘iluzie a conÈ™tientizării’ sugerează că oamenii pot interpreta greÈ™it sursele propriilor cunoÈ™tinÈ›e sau ale deciziilor pe care le iau’, se mai evidenÈ›iază în comunicat.
