Lipsa locuințelor la prețuri accesibile a devenit o provocare majoră în toată Europa, iar România nu face excepție. Datele recente publicate de Institutul Național de Statistică relevă o tendință îngrijorătoare: în 2024 au fost date în folosință puțin peste 60.000 de locuințe, cel mai scăzut nivel din ultimii 5 ani.
România pierde un milion de locuitori la fiecare deceniu, fiind printre țările cu cel mai accentuat declin demografic din Europa
Doar 0,7% din stocul de locuințe sunt construcții noi, una dintre cele mai scăzute rate europene, comparativ cu 1,5% în Polonia
1,5 milioane de locuințe stau neocupate (16,4% din total), în timp ce există deficit de locuințe accesibile pentru tineri
26.000 de locuințe finalizate în prima jumătate din 2024, cu 6.000 mai puține decât în 2023
Decrețeii ies la pensie masiv, creând un „șoc puternic” asupra populației active în următorii ani
O problemă comună cu manifestări diferite
Lipsa locuințelor la prețuri accesibile a devenit o provocare majoră în toată Europa, iar România nu face excepție. Datele recente publicate de Institutul Național de Statistică relevă o tendință îngrijorătoare: în prima jumătate a anului 2024 au fost date în folosință doar 26.000 de locuințe, cu aproximativ 6.000 mai puține față de aceeași perioadă din 2023.
Paradoxul românesc devine și mai evident când analizăm cifrele în perspectivă. Deși țara noastră a construit anul trecut aproximativ 60.900 de locuințe, ajungând la un total de aproape 10 milioane de unități locative, există un decalaj major între ofertă și cerere. Cu circa 8 milioane de familii și 1,5 milioane de locuințe neocupate (16,4% din totalul convențional), România se confruntă cu o distribuție ineficientă a resurselor locative.
Specialiștii europeni utilizează mai mulți indicatori pentru a evalua magnitudinea crizei locuințelor:
Vârsta independenței locative
Unul dintre cei mai relevanți indicatori este vârsta la care tinerii părăsesc casa părintească. Croații, slovacii, grecii, spaniolii și italienii rămân cel mai mult în locuința familială, în timp ce tinerii din statele nordice obțin independența locativă mult mai devreme. Suedezii, de exemplu, pleacă de acasă cu peste 10 ani mai devreme decât media europeană, fiind urmați de olandezi, francezi și germani.
Densitatea locativă
Spațiul de locuit per persoană oferă o altă perspectivă asupra calității vieții locative.
…..
Foto: dreamstime.com
