Dificultatea de a respira poate fi un simptom al multor afecțiuni. Printre acestea se numără răcelile, gripa, anxietatea, astmul, emfizemul, atacul de cord și multe altele.
Dispneea sau respiraţia dificilă apare fie la inhalare, cât şi la expirare, iar persoana afectată simte că nu primeşte suficient oxigen. Dificultatea poate fi ușoară sau severă. Adesea, apare după un antrenament sportiv sau efort fizic susținut ori când persoana are anxietate. În unele cazuri, dificultățile de respirație pot semnala o afecțiune.
Răceli sau gripă
Căile respiratorii inflamate și nasul înfundat pot face respirația mai dificilă. Persoanele cu o răceală comună sau gripă pot avea dificultăți de respirație din cauza nasului înfundat, a căilor căilor respiratorii inflamate, sinuzitei și excesului de mucus în căile respiratorii.Când o răceală, o gripă sau o infecție pulmonară este cauza dificultăților de respirație, simptomele ar trebui să dispară când boala trece.
Astm
Boală cronică, astmul provoacă inflamarea căilor respiratorii. Crizele de astm apar ca urmare a expunerii la un factor declanșator prercum exercițiile fizice, fumul, anumiți alergeni. Simptomele astmului includ: respiraţie şuierătoare, tuse cronică, senzație de apăsare în piept, dificultăți de somn din cauza tusei sau a respirației.
“Astmul este o afecţiune alergică în până la 80% din cazuri, motiv pentru care orice astm este indicat a fi și sub supravegherea unui medic alergolog. Se diagnostichează clinic (anamneză și examen fizic – auscultația plămânului) și paraclinic: se măsoară parametrii funcției pulmonare și răspunsul plămânului la medicamente inhalatorii bronhodilatatoare. Uneori, este necesară utilizarea de teste de sânge care să arate nivelul inflamației pulmonare, mai ales când nu se poate utiliza spirometria (la copii mici). Diagnosticul diferențial ține cont și de vârstă; la copii se face mai ales cu infecții respiratorii cronice, malformații ale căilor respiratorii, deficite imune, aspirația de corp străin sau refluxul gastro-esofagian.
La adult, diagnosticul diferențial se face cu BPOC, pneumonitele de hipersensibilitate, obstrucția cauzată de corpi străini, tumori, refluxul gastro-esofagian, disfuncția de corzi vocale, atacul de panică, boli cardiace”, explică dr. Corina Marton, medic primar alergologie și imunologie clinică, adulți și copii.
Anxietate
Poate provoca simptome fizice, inclusiv dificultăți de respirație. După criza anxioasă, respirația revine la normal. Alte simptome de anxietate includ: senzație de nervozitate, ritm cardiac crescut, un sentiment de nesiguranță, oboseală, dificultate de concentrare, probleme digestive. Anxietatea extremă sau atacurile de panică, care seamănă cu un atac de cord pot include senzația de sufocare, bătăi rapide ale inimii, transpiraţie, dureri în piept, amorțeală sau furnicături, frisoane sau senzația de căldură.
Sufocare
Apare când un obiect este blocat pe căile respiratorii. Ar putea fi o bucată mai mare de mâncare, o jucărie sau un alt articol necomestibil. Sufocarea poate pune viața în pericol, dar, dacă îndepărtarea obiectului este rapidă, respirația normală se reia relativ rapid. Semnele că obiectul împiedică respirația includ: leșin, buze albastre, lipsa respirației, incapacitatea de a vorbi.
Sedentarismul și kilogramele în plus
O persoană care nu face mișcare în mod regulat poate avea dificultăți de respirație și perioadele scurte de efort pot determina o lipsă de aer. Dacă greutatea sau lipsa exercițiilor fizice sunt cauza dificultăților de respirație, începerea unui regim de exerciții fizice și respectarea unei diete sănătoase pot contribui semnificativ la reducerea sau eliminarea problemei.
Bronhopneumopatia obstructiva cronică
BPOC este un termen care descrie mai multe tulburări pulmonare. Este însoţită de inflamaţia bronhiilor (bronşită cronică) şi de distrugerea ţesutului pulmonar (emfizem). Boala duce la îngustarea căilor respiratorii, îngreunând respiraţia şi determinând oboseală la efectuarea celor mai mici eforturi. Simptomele BPOC se pot agrava noaptea, din cauza modificărilor modului în care o persoană respiră în timp ce doarme.
Șoc anafilactic
Anafilaxia este o reacție alergică severă, care care pune viața în pericol și necesită asistență medicală imediată. Şocul anafilactic progresează rapid, dar are câteva semne și simptome de avertizare timpurie. Acestea pot include: urticaria, senzație de strângere în gât, probleme de respirație, o voce răgușită, vărsături, durere abdominală, stop cardiac, ameţeală, bătăi rapide ale inimii, greaţă, tensiune arterială scăzută.