10 mituri despre colesterol comentate de dr. Adrian Copcea

March 30, 2024
49 Views

Există numeroase “dezbateri” despre colesterol, precum şi numeroase mituri. Medicul Adrian Copcea, medic primar diabet, nutriţie, boli metabolice, aduce lămuriri legate de acest subiect.

• COLESTEROLUL NU E DE FAPT AŞA PERICULOS. ADEVĂRAT SAU FALS?
FALS. Colesterolul circulant ESTE periculos unor categorii de oameni care ajung să depună colesterol în peretele arterelor, aşa formându-se plăcile de grăsime din vasele de sânge, numite ateroame. Atunci când plăcile de grăsime ajung să micşoreze calibrul vasului de sânge se produc stenoze (îngustări) iar când plăcile de grăsime se rup se pot forma pe ele cheaguri de sânge (trombi) care pot înfunda vasul până la nivelul provocării unui eveniment cardiovascular major: infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral ischemic, gangrena apărută pe arteriopatia membrelor inferioare şi altele. Deci: colesterolul ESTE periculos dacă ajunge să cauzeze aceste probleme.

• COLESTEROLUL NU ESTE LA FEL DE PERICULOS PENTRU TOATĂ LUMEA. ADEVĂRAT SAU FALS?

ADEVĂRAT. Colesterolul nu e la fel de periculos pentru toţi, e mult mai periculos pentru cei predispuşi la bolile mai sus menţionate. Contextele globale în care evaluăm cât de periculos e sau nu colesterolul ţin cont de profilul general al persoanei: vârstă, sex (sexul masculin e un factor de risc), boli prezente, factori de risc. Obezitatea, diabetul zaharat tip 2, sedentarismul, fumatul, hipertensiunea arterială, genetica şi antecedentele familiale şî încă alţi factori de risc cardiovascular sunt cei care pot contura cât de riscant e colesterolul într-un caz individual. În mod evident, persoanele care au trecut printr-un eveniment cardiovascular legat de ateroscleroză (de depuneri de colesterol în artere) sunt persoanele cu cel mai mare risc: de exemplu persoanele care au avut un infarct miocardic sau un accident vascular cerebral ischemic.

• EXISTĂ O BÂLBÂIALĂ GENERALIZATĂ CU PRIVIRE LA VALORILE NORMALE ALE COLESTEROLULUI. ADEVĂRAT SAU FALS?

FALS. Nu există o derută generalizată ci publicul larg nu înţelege interpretarea valorilor colesterolului, poate şi din cauza dezinformărilor masive. Intepretarea INDIVIDUALĂ nu apare pe buletinele de analize, cea mai bună interpretare e cea care ţine cont de întregul context al persoanei. Acelaşi colesterol poate avea semnificaţii total diferite pentru pacienţi diferiţi.

•EXISTĂ MAI MULTE TIPURI DE COLESTEROL CARE CIRCULĂ PRIN SÂNGE: BUN ŞI RĂU. ADEVĂRAT SAU FALS?

ADEVĂRAT. Dar de fapt „bun” şi „rău” sunt nişte atribute care se referă la direcţia circulaţiei colesterolului între diferite teritorii: dinspre ficat spre periferie (LDL-colesterol), dinspre periferie spre ficat (HDL-colesterol). De fapt colesterolul e ca un pasager care ia taxi-uri diferite, un taxi se cheamă LDL, alt taxi se cheamă HDL. De fapt numărul de taxi-uri care merg într-o direcţie sau alta e cel care, inainte de orice intervenţie, contribuie la riscuri: cei cu HDL mai mare sunt, statistic, mai protejaţi decât cei cu HDL mai mic, cei cu LDL mai mare sunt mai expuşi la riscuri decât cei cu LDL mai mic. Mai departe există şi mai multe tipuri de „maşini” care fac taximetrie la cele două firme, dar de aici încolo devine un pic mai complicat. Maşinile de la firma LDL care sunt mai mici sunt mai periculoase.

• COLESTEROLUL ESTE UTIL CORPULUI PENTRU SINTEZA ALTOR SUBSTANŢE ŞI PENTRU INTEGRITATEA STRUCTURALĂ. ADEVĂRAT SAU FALS?

ADEVĂRAT. Colesterolul în sine e o substanţă utilă corpului şi prezentă în mai multe „linii de producţie” pentru diferiţi hormoni şi alte substanţe utile. Hormonii sexuali testosteron şi estrogen, hormonii cortizol şi aldosteron, vitamina D, acizii biliari sunt, toate, substanţe care au între precursori colesterolul.

• SCĂDEREA COLESTEROLULUI ESTE O INTERVENŢIE BENEFICĂ PENTRU PROTECŢIA CARDIOVASCULARĂ. ADEVĂRAT SAU FALS?

ADEVĂRAT. Reducerea LDL-colesterolului (colesterolul „rău”) determină reducerea riscurilor de evenimente cardiovasculare care au ca element ateroscleroza (vasele cu depuneri de grăsimi).

• REDUCEREA COLESTEROLULUI DETERMINĂ ŞI REDUCEREA CELORLALTE SUBSTANŢE CARE SE FAC DIN COLESTEROL: TESTOSTERONUL, VITAMINA D ETC. ADEVĂRAT SAU FALS?

ADEVĂRAT. Dar reducerile nu sunt majore. De fapt există reglaje foarte bune în ţesuturile care fabrică alţi hormoni, de exemplu glandele endocrine, încât producţia să nu fie afectată semnificativ de colesterolul circulant. Când se utilizează medicamente, între care principala categorie sunt statinele, ce este influenţat major este colesterolul produs în ficat şi, ca o consecinţă, şi colesterolul circulant (cel care pune problemele anterior menţionate arterelor), în schimb producţiile locale de substanţe care au pe traseul lor colesterolul continuă fără diferenţe semnificative. De asemenea, atunci când dietele tind să conducă la niveluri mai mici de colesterol circulant, aşa cum e cazul dietelor vegane, nu s-au constatat scăderi semnificative de testosteron sau de alţi hormoni din familia celor care au pe traseul sintezei derivaţi de colesterol. De fapt producţiile de colesterol depind atât de „guverne locale” cât şi de „guvernul central” iar conducerea locală în general acţionează suficient de bine şi când conducerea centrală „alocă mai puţin colesterol”. E un mecanism format de foarte mult timp care permite adaptări şi la niveluri circulante mai mici de colesterol. Mai simplu spus colesterolul circulant scăzut nu pune semnificativ în pericol aceste producţii. Scăderile există in diferite cercetări, dar nu atât de mari încât să pună in discuţie oportunitatea sau nu a scăderii colesterolului. Această decuplare între colesterolul care se găseşte în sânge şi colesterolul care face parte din numeroase producţii „locale” e importantă. Nici invers nu e valabil, nici când circulă mult colesterol nu se fabrică mai mult testosteron sau mai multă vitamina D.

• E BINE SĂ NU SCĂDEM FOARTE MULT COLESTEROLUL. ADEVĂRAT SAU FALS?

FALS. În rând cu paragraful anterior, e de zis că teoria: „dar să nu scădem prea mult colesterolul, pentru că vor suferi creierul, hormonii etc.” e una demult apusă. Chiar dacă astfel de mituri circulă mai ales în ţări cu mai puţină cultură medicală, precum România, în medicina avansată astfel de balanţe s-au evaluat de mult timp şi concluzia este că cei care sunt foarte predispuşi la riscuri mari ale colesterolului, numărând aici infarctul miocardic şi restul evenimentelor anterior pomenite, nu suferă mai deloc pe aceste „filiere ale colesterolului mic”.

• DIETA POATE INFLUENŢA COLESTEROLUL ŞI PERICOLELE LUI. ADEVĂRAT SAU FALS?

ADEVĂRAT. Sunt relaţii complexe între dietă şi colesterol, multe le-am menţionat şi în postările/articolele mele. Unele se referă la impactul cantitativ pe care îl are alimentaţia asupra nivelului total de colesterol circulant. Efectele negative sunt in principal ale grăsimilor animale şi ale celor industriale de tip „trans” (prezente in unele tipuri de alimente precum patiseriile, biscuiţii, diferite gustări la pungă, prăjiturele), iar efectele pozitive vin in general dinspre legume şi fructe. De fapt dieta acţionează pe mai multe căi, depunerile de colesterol nu sunt pur mecanice, ele cuprind şi elemente de inflamaţie, de calitate a particulelor, care sunt, la rândul lor, influenţate de dietă.

• DIETA MEDITERANEANĂ ESTE BUNĂ PENTRU CEI CU COLESTEROL CRESCUT / ATEROSCLEROZĂ / FACTORI DE RISC. ADEVĂRAT SAU FALS?

ADEVĂRAT. Dieta mediteraneană e un tipar global care reuneşte multe din elementele de nutriţie favorabile în bolile aterosclerotice şi în hipercolesterolemiile cu riscuri înalte. De fapt cantitatea mai mică de grăsimi animale, cantitatea mare de vegetale, în special în forma lor integrală, şi în particular legumele şi fructele, prezenţă grăsimilor bune (din ulei de măsline, din peşte, din nuci) sunt elemente care se regăsesc şi în „dieta generală” destinată persoanelor cu risc cardiovascular înalt pe linie de colesterol.

Leave A Comment

%d bloggers like this: