Teama că ar putea pierde controlul asupra afacerilor, dificultatea în a identifica realist, corect şi concret nevoile de digitalizare ale propriei companii, deficitul de consultanţi în designul de proiecte de digitalizare, care să analizeze business-urile şi să explice soluţiile tehnice, dar şi bugetul disponibil versus costurile soluţiilor tehnice sunt principalele bariere pe care IMM-urile din România le-au avut în 2023 faţă de digitalizarea propriilor organizaţii, arată un studiu realizat de Cult Research pentru compania Life is Hard (LIH).
Potrivit studiului, companiile active în sectoare precum industrie (prelucrătoare, alimentară etc.) respectiv transport şi depozitare au avut în 2023 un nivel mediu de digitalizare, conform propriilor evaluări, în timp ce poziţiile din topul digital au fost ocupate de firmele din telecomunicaţii şi tehnologie.
Deşi 84% dintre respondenţi declarau că au auzit despre programele naţionale de digitalizare derulate în România, iar 27% că au şi aplicat la acestea, o bună parte – 26% dintre companiile aplicante – aveau în continuare dificultăţi în înţelegerea nevoilor tehnologice ale propriilor companii şi identificarea soluţiilor adecvate, blocajul resimţit cel mai puternic fiind în agricultură.
“Obstacolele pe care companiile antreprenoriale le au în faţa digitalizării pot fi depăşite cu eforturi cumulate din partea noastră, a industriei de IT, respectiv programe guvernamentale de educare a mediului antreprenorial. Ca să urcăm in topul DESI, unde România se află la coada clasamentului, sunt necesare investiţii. Consolidarea echipelor de consultanţi tehnici cu competente de comunicare avansate ar fi o contribuţie pe care o aducem la educarea pieţei, deoarece studiul Life is Hard arată limpede că, în acest moment, majoritatea IMM-urilor nu au reprezentarea concretă a beneficiilor digitalizării şi nici disponibilitatea de a aloca resurse pentru a înţelege procesele de transformare. În acelaşi timp, programele publice de educaţie pentru digitalizarea afacerilor derulate de statul român şi sincronizate cu eforturile noastre, ale industriei, ar fi benefice, iar recuperarea ecartului în digitalizare faţă de ţări vecine din regiunea CEE ar aduce cu certitudine puncte importante şi atât de necesare de creştere a PIB-ului”, este de părere Cătălin Chiş, antreprenor şi director general al companiei.
Studiul derulat de Cult Research vine şi cu o serie de veşti bune, potrivit LIH, respectiv IMM-urile care au depăşit o parte din blocaje şi au făcut paşi relevanţi în a-şi automatiza mai multe procese interne (1 din 10, conform studiului) se declară mulţumite (75%) cu rezultatele obţinute în raport cu investiţiile şi aşteptările lor iniţiale, respectiv iau în calcul în bugetele pentru 2024 sume destinate digitalizării.
De asemenea, studiul mai arată că aproximativ jumătate dintre IMM-urile din România au implementat o soluţie de digitalizare în ultimii 3 ani, iar cele mai frecvent utilizate sunt soluţiile de contabilitate (57%), pontaj (43%), managementul vânzărilor (40%) şi securitate cibernetică (38%).
Deşi într-un ritm mai lent, IMM-urile încep să perceapă digitalizarea ca pe un proces care aduce creştere şi plus valoare, dacă depăşeşte simpla renunţare la hârtie şi include componente de automatizare, dublate de un nivel crescut de securitate cibernetică.
…..
){kind=link}
