Suprafeţele cultivate cu porumb pentru boabe plasează România pe primul loc în Uniunea Europeană (UE), însă lucrurile se schimbă în cazul producţiei, pentru că peste 20% din sămânţa utilizată are potenţial scăzut, a declarat, luni, într-o dezbatere de specialitate, Cristina Cionga, directoarea adjunctă a Asociaţiei Producătorilor şi Procesatorilor Profesionişti din România (APPR).
“Avem o suprafaţă arabilă mare în România şi o suprafaţă extrem de avantajoasă pe cap de locuitor. Suntem pe locul patru în Uniunea Europeană. Ce facem cu producţia? Aş vrea să ne uităm un pic la sectorul biocombustibililor, pentru că teoretic ar fi un sector cu mare potenţial. Vorbim despre energie verde, despre energie regenerabilă. Avem o producţie agricolă de cereale şi oleaginoase considerabilă, fiind vorba despre un sector care să ne ajute să valorificăm producţia şi să creăm valoarea adăugată. M-am oprit la unul dintre sectoarele pe care le ştiu cel mai bine, adică porumbul şi m-am uitat puţin la cum stă România în Uniunea Europeană. Dacă ne uităm la suprafeţele cultivate cu porumb pentru boabe în Uniunea Europeană, România este prima. În ceea ce priveşte producţia, lucrurile se schimbă în primul rând pentru că România este un caz unic în Uniunea Europeană. Peste 20% din sămânţa utilizată este sămânţă salvată, adică sămânţă cu productivitate cu potenţial scăzut. Deci, din totalul producţiei, o bună parte se generează cu utilizarea acestui tip de sămânţă cu potenţial modest, adică 508.000 hectare. În anul 2022, avem aproape două milioane de hectare cultivate cu sămânţa de productivitate mare şi peste jumătate de milion de hectare cu sămânţă cu productivitate redusă”, a spus Cionga.
Conform reprezentanţei APPR, diferenţa de calitate a producţiei între cele două tipuri de sămânţă “este imensă”, de la 10 – 12 tone/hectar şi chiar mai mult în regim irigat, la 20 tone/hectar în favoarea sămânţei certificate, până la doar 1,5 tone/hectar pentru sămânţa salvată.
…..