Renovarea energetică aprofundată a şcolilor trebuie să devină o prioritate, în contextul în care doar 15% din suprafaţa construită ocupată de clădirile unităţilor de învăţământ a fost renovată până în 2020, susţin experţii din cadrul programului România Eficientă, derulat de Energy Policy Group (EPG).
La nivel naţional, sunt înregistrate 18.000 de clădiri ce aparţin instituţiilor de învăţământ, ocupând o suprafaţă totală construită de peste 16,6 milioane metri pătraţi, din care doar 15% a fost renovată până în 2020, potrivit datelor cuprinse în Strategia Naţională de Renovare pe Termen Lung, publicată în noiembrie 2020.
În acelaşi context, un studiu al EPG,din 2021, arăta că vechimea şi ineficienţa acestor clădiri se reflectă în facturile ridicate la energie: şcolile sunt cei mai mari consumatori de energie (354 kWh/mp/an), în alte sectoare consumul variind de la 200 la 250 kWh/mp/an.
“IneficienÅ£a energetică a clădirilor este strâns corelată cu probleme privind confortul termic ÅŸi calitatea aerului din sălile de clasă. ÃŽmpreună cu nivelul de zgomot ÅŸi iluminatul, aceÅŸtia sunt parametri care influenÅ£ează semnificativ performanÅ£a, atenÅ£ia ÅŸi capacitatea de concentrare a elevilor. Cercetări realizate în clădirile ÅŸcolare au demonstrat că o calitate inadecvată a aerului în clasă determină un risc crescut de boli respiratorii ÅŸi alte simptome legate de sănătate (precum dureri de cap, oboseală, tuse, strănut, iritarea ochilor, a nasului, ameÅ£eli, greaţă etc.). ÃŽn România, pe fondul deficitului de investiÅ£ii, unele ÅŸcoli se confruntă cu probleme grave precum igrasie ÅŸi mucegai, condiÅ£ii improprii ce au un impact direct asupra sănătăţii elevilor expuÅŸi pe o perioadă îndelungată la acestea”, se menÅ£ionează într-un comunicat de presă al EPG, transmis luni AGERPRES.
…..
){kind=link}
