Șase din zece români cred că taxele de școlarizare din România sunt prea mari, arată un studiu realizat de Dynata pentru Revolut. Pe de altă parte, doar 11% dintre respondenți sunt de părere că educația de calitate costă mai mult.
Revolut, aplicația financiară cu peste 30 de milioane de clienți la nivel global, a realizat un studiu în rândul a 13.000 de respondenți din 13 țări, din care și 1.000 de români, despre costurile legate de educație și modalitățile de finanțare a studiilor.
Costurile de școlarizare în România, prea mari pentru tineri
Conform studiului Revolut despre pregătirile pentru începerea anului școlar/universitar, 6 din 10 români sunt de părere că acele cheltuieli cu educația sunt mari în țara noastră.
43% spun că taxele de școlarizare sunt prea mari, 16% consideră că educația în școlile private este mai scumpă pentru că este și de o calitate superioară celei din școlile publice, iar 17% apreciază că taxele de școlarizare nu sunt mari în mediul public deoarece oferta este una adecvată. Doar 11% leagă nivelul taxelor de școlarizare de calitatea educației.
În principal, generațiile vizate direct de actul educațional – studenții (18-34 de ani) și părinții (45-54 de ani) – au o percepție negativă față de costurile educației, cu procente care variază între 66% și 64%, superioare mediei naționale de 59%.
Generațiile mature sunt de părere că o educație bună trebuie să fie mai scumpă (20% dintre respondenții de peste 55 de ani).
„Costul educației este influențat nu doar de calitatea acestuia, ci și de costul traiului.”, mai arată specialiștii.
Cheltuielile cu începerea anului școlar
Potrivit unui studiu Revolut realizat în România anul trecut, pe baza datelor agregate și anonimizate, rezultă că o familie a cheltuit pentru începerea anului universitar, aproximativ 1.850 de lei (fără costurile de întreținere – chirie și utilități), doar în luna septembrie 2022, în timp ce pentru un copil înscris la școala primară sau gimnazială, costurile au fost de aproape 1.600 lei (inclusiv afterschool sau alte servicii educaționale contra cost).
Acest buget a luat în calcul costurile pentru achiziționarea de cărți, manuale și alte suporturi de învățare tipărite, de produse de papetărie și birotică, de îmbrăcăminte, precum și achiziția de bunuri digitale (aplicații/ programe de calculator) și pentru mentenanța și recondiționarea echipamentelor IT, taxele și plățile către instituțiile de educație superioară sau servicii de educație primară și gimnazială (afterschool, școli private).
De unde vin banii pentru studii
Studiul comandat de Revolut mai arată că 64% dintre respondenții români cred că tinerii ar trebui să contribuie la finanțarea studiilor superioare.
…..
