Ce semnifică șnurul de Mărțișor

March 1, 2023
122 Views

Cu siguranță că mulți dintre noi ne amintim cu nostalgie de vremea când le recitam mamelor, surorilor ori bunicilor noastre versiurile „1 Martie călător/Îţi aduce-un mărţişor/Şi pe firul lui subţire/Mult noroc şi fericire”.

In fiecare an, de 1 Martie, toți românii întâmpină sosirea primăverii cu mare bucurie și cu mult optimism, iar cu această ocazie dăruiesc sau primesc un mărțișor, micuțul obiect cu şnur alb şi roşu pe care îl prinde în piept și îl poartă cu mândrie și cu mult drag. Unii dintre noi poate s-au aflat de-a lungul timpului în ambele ipostaze deoarece mărţişorul este o tradiţie care se sărbătoreşte în mod diferit în anumite zone ale ţării. Dar, de unde provine această tradiţie şi care este semnificaţia șnurului de la mărțișor îți vom spune în acest articol.

Ce este mărțișorul?
În Emisfera Nordică, primăvara calendaristică începe în mod oficial pe data de 20 martie, însă pentru noi, românii, ziua pe care o așteptăm cu nerăbdare pe tot parcursul unei ierni friguroase este 1 martie.
În această zi, toate femeile primesc câte un mărțișor, un mic obiect de podoabă care este legat cu un șnur împletit dintr-un fir alb și unul roșu, care se poartă în piept în semn de bucurie și de recunoștință pentru dezmorțirea naturii, pentru zilele însorite și pentru culturile roditoare care urmează a fi semănate la primăvară.
Cuvântul mărțișor provine de la forma arhaică a cuvântului martie, care este marț, și la care a fost adăugat diminutivul ișor. Conform foclorului, mărțișorul a mai fost numit și mărțiguș. Indiferent de denumire, se spune că persoana care îl va purta va fi ferită de rele, va avea parte de noroc și de bunăstare în acel an. Împreună cu mărțișorul se oferă adeseori și flori timpurii de primăvară, cea mai reprezentativă dintre acestea fiind ghiocelul.

Vestitorul primăverii se poartă în unele zone ale țării toată luna martie, iar după ce este dat jos tradiția românilor spune că acesta ar trebui să fie agățat într-un pom înflorit. Se zice că dacă cineva își pune o dorință în timp ce atârnă mărțișorul în pom aceasta se va împlini numaidecât. La începutul lunii aprilie, în multe sate pot fi văzuți pomi plini de mărțișoare.
În schimb, în alte regiuni ale țării, precum Dobrogea și Muntenia, se obișnuiește ca mărțișorul să fie purtat în perioada 1-9 martie, atunci când Baba Dochia, unul dintre cele mai importante personaje din mitologia românească, renunță la cele nouă cojoace ale iernii. În același timp, în Moldova, femeile dăruiesc bărbaților mărțișoare pe care aceștia le poartă până pe 9 martie când, la rândul lor, le vor oferi femeilor altul din partea lor.

Scurtă istorie a mărțișorului
Originile mărțișorului nu sunt cunoscute cu exactitate, însă deși legendele populare vorbesc despre alte origini, se consideră că acest simbol al primăverii apare atât în tradiția românilor, cât și în cea a unor populații învecinate, care l-au adoptat datorită frumuseţii tradiţiei. Astfel, în mitologia modernă a bulgarilor, existența mărțișorului, cunoscut sub denumirea de Martenitsa, denumire care provine de la „Baba Marta” – o fiinţă bătrână şi capricioasă asemănătoare Babei Dochia – ar fi legată de întemeierea la Dunăre în anul 681 d.Hr. a primului lor hanat (n.n. – teritoriu condus de un han).

Prezența mărțișorului în tradiția celor două popoare se datorează substratului comun daco-tracic, înainte de procesul de romanizare a românilor și de slavizare a vecinilor de la sud de Dunăre, potrivit Wikipedia.org. În același timp, există scrieri care susțin că mărțișorul a apărut încă de pe vremea Imperiului Roman, în perioada în care Anul Nou era sărbătorit în prima zi a primăverii. Această zi marca Matronalia, o sărbătoare dedicată lui Marte, care în mitologia romană era nu doar zeul războiului, ci și zeul fertilității, al forţelor naturii, al primăverii şi al agriculturii. Anul Nou avea să fie sărbătorit pe 1 martie până la începutul secolului al XVIII-lea.

Când a apărut primul mărțișor

…..

Tradiții și obiceiuri de Mărțișor
Sărbătoarea de 1 martie are origini vechi, strâns legate de noroc și fericire. În vechime, mărţişorul era legat la mâinile sau de gâtul copiilor, pentru a le purta noroc în cursul anului, pentru a fi sănătoşi şi curaţi ca argintul odată cu sosirea primăverii. Tot pentru noroc și fericire era purtat și de către femei. De 1 Martie, fetele care doreau să se mărite se spălau pe față cu apă scursă de pe frunzele de fragi din pădure pentru a-și crește șansele să aibă noroc în dragoste.

Tot în prima zi a lunii martie încep așa-zisele „babe”. Tradiția spune că fiecare persoană de sex feminin îşi alege o zi între 1 şi 9 martie, corespunzătoare legendei Babei Dochia care a urcat timp de 9 zile şi 9 nopţi cu oile pe munte, fiind îmbrăcată cu 9 cojoace. Legenda povestește despre faptul că Dochia a murit îngheţată, împreună cu turma ei, din cauza gerului năprasnic. Conform tradiţiei, aşa cum va fi vremea în ziua în care ai ales baba ta, la fel vor fi şi doamnele şi domnişoarele, adică liniştite şi frumoase ori supărate şi urâte.

Înţelepciunea populară mai arată că purtătoarele mărţişoarelor sunt ferite să fie arse de soare pe timpul verii, vor fi sănătoase şi frumoase ca florile primăverii, vor fi plăcute şi drăgăstoase, bogate şi norocoase, ferite de boli şi deochi.
Nu în ultimul rând, trebuie spus că la finalul acestui ciclu, pe 9 martie, îi prăznuim pe Sfinţii 40 de mucenici din Sevastia. Această zi mai este cunoscută și sub denumirea populară de Moşi, Mucenici sau 40 de Sfinţi, iar tradiția spune că în unele zone ale ţării trebuie să se bea 40 de pahare cu vin.

…..

Foto : shutterstock.com

Leave A Comment

%d bloggers like this: