Burnout: depresie sau epuizare extrema?

January 27, 2023
77 Views

Sindromul Burnout a luat proporții considerabile în ultimii ani. Din ce în ce mai mulți angajați lipsesc de la serviciu din cauza acestui fenomen, dar reprezintă oare toate acele simptome cu adevărat o boală? Este acest sindrom diferit de depresie?

Termenul „burnout” a fost inventat în anii 1970 de psihologul american Herbert Freudenberger. L-a folosit pentru a descrie consecințele stresului sever și ale idealurilor înalte în profesiile celor ce se dedicau ajutorării altora, precum medicii sau asistentele. Freudenberger a definit burnout-ul ca fiind „stingerea motivației, mai ales atunci când devotamentul cuiva față de o cauză sau o relație nu reușește să producă rezultatele dorite”.

Burnout-ul este un sindrom psihologic caracterizat prin epuizare emoțională, sentimente de cinism și împliniri personale reduse, apatie și lipsa capacității de a mai face fața sarcinilor de zi cu zi. Poate afecta pe oricine, de la celebrități și corporatiști, până la persoane casnice.

Burnout-ul, o boală?
Cei care duc o viață stresantă sunt puși sub o presiune foarte mare, până ajung să se simtă extenuați, lipsiți de putere, epuizați complet și incapabili să se mai descurce. Oboseala cronică este o reacție normală la stres, nu un semn al vreunei boli.

Cauzele pot fi suprasolicitarea profesională, timpul prea scurt pentru îndeplinirea sarcinilor, conflictele cu colegii sau neglijarea propriilor nevoi, ca rezultat al unui devotament prea mare față de muncă. Astfel de probleme au devenit un motiv comun pentru care oamenii își iau zile libere din motive medicale.

Unii experți cred că la baza acestui sindrom stau și alte afecțiuni, precum depresia sau tulburarea anxioasă. La fel de probabil să cauzeze simptomele burnout-ului sunt și bolile fizice. Există probleme ce ar trebui clarificate înainte că o persoană să fie diagnosticată prea rapid cu această afecțiune.

În ultimii ani, au existat dezacorduri cu privire la faptul dacă burnout-ul și depresia sunt de fapt același lucru, deoarece par să împărtășească unele trăsături comune (de exemplu, pierderea interesului și afectarea concentrării). Cu toate acestea, rezultatele de până acum sunt neconcludente și cercetătorii nu sunt de acord cu privire la gradul în care ar trebui să ne așteptăm la o astfel de suprapunere.
Totuși, Organizația Mondială a Sănătății a inclus burnout-ul în Clasificarea Internațională a Bolilor, caracterizându-l ca un „fenomen profesional”, nu o afecțiune medicală. Depresia are însă un diagnostic clinic. Persoanele cu depresie suferă adesea de anhedonie, incapacitatea de a se bucura de activitățile pe care le prețuiau cândva.

Semne și simptome burnout
Există o varietate de simptome asociate burnout-ului și multe dintre ele nu îi sunt specifice doar acestuia. Acestea sunt împărțite în trei mari categorii:

Extenuarea: Persoanele afectate se simt stoarse și epuizate emoțional, incapabile să facă față activităților zilnice, obosite și supărate, rămase fără energie. Fizic, apar durerile și problemele intestinale.
Distanțarea de activitățile legate de serviciu: Cei ce suferă de burnout au locuri de muncă stresante care le provoacă frustrare. Devin cinici în relațiile cu colegii, încep să se distanțeze emoțional și nu mai au sentimente pozitive legate de munca lor.
Performanță redusă: Burnout-ul afectează sarcinile de zi cu zi de la serviciu, de acasă sau atunci când persoana își îngrijește un membru al familiei. Negativitatea le afectează modul în care își privesc atribuțiile, astfel încât le este greu să se concentreze, devin apatici și își pierd creativitatea.

Cum se pune diagnosticul de burnout
Din nou, lipsa cercetării asupra acestei probleme afectează modul în care burnout-ul este diagnosticat și definit, lucru care împiedică măsurarea și deosebirea acestei afecțiuni de altele. Cele mai folosite sunt chestionarele, însă cele online nu sunt potrivite pentru a determina dacă cineva suferă de acest sindrom sau de altă afecțiune.

…….

Leave A Comment

%d bloggers like this: