Adormirea Maicii Domnului (15 august) este cea mai importantă sărbătoare creștină a verii, prilej de venerare și pelerinaje. Adormire înseamnă „înviere”, iar Sfânta Fecioară este sărbătorită de numeroase ori pe parcursul anului, bucurându-se de un cult deosebit, atât la ortodocși, cât și la romano-catolici. În articol puteți citi despre tradiții populare, despre cum a fost vremea, dar și despre cum sărbătoresc ortodocșii, dar și catolicii.
Mai jos puteți citi despre semnificația religioasă, dar și despre cum era Sfânta Fecioară privită în tradiția populară, cum era prezența ei în basme și ce lucruri nu trebuia să faci de Sântămăria Mare.
Informația pe scurt
Adormirea Maicii Domnului (Sântămăria Mare) se sărbătorește la 15 august și este cea mai importantă sărbătoare creștină a verii, fiind precedată în credința ortodoxă de două săptămâni de post. Este sărbătoarea mutării la cer cu trupul a Sfintei Fecioare. Moartea Maicii Domnului poate fi privită ca pe o mutare la viață, din acest motiv, sărbătorea este una plină de bucurie.
Sf Maria este foarte importantă pentru creștini și, de aceea, există peste tot în lume mănăstiri, biserici, locuri de pelerinaj și altare dedicate Sfintei Fecioare. În Europa cele mai cunoscute locuri sunt Lourdes și Fatima, iar în România, mănăstirile Nicula și Maria Radna.
Temperaturi peste 35 C au fost de Sf Maria în ani precum 2003, 2008, 2015, 2010, 2000 și 1988. Nopți mai reci de 15 august au fost în 1984, 1987, 1994, 1995 și 2012.
Fecioara Maria apare sub diferite nume în panteonul românesc, cele mai cunoscute fiind Sântămăria Mare și Sântămăria Mică, dar și Precista. Cuvântul „precista” înseamnă, cu referire la Fecioara Maria, care este imaculată, neprihănită; de o curățenie morală desăvârșită.
Este, se poate spune, cea mai îndrăgită sfântă la români și era invocată de fete pentru grăbirea căsătoriei și pentru ușurarea nașterii și de păgubiți, pentru prinderea hoților. Este prezentă și în basme, unde ajută eroinele să iasă din impas, însă le pedepsește cu asprime când îi încalcă ordinele.
Sărbătoarea din 15 august era un moment important în calendarul popular, fiindcă oile erau coborâte de la munte, se interzicea scăldatul în apa râurilor ”spurcată” de cerb, se angajau paznicii la vii, era interzis să dormi pe prispă, dar și să mături prin casă.
Maica Domnului are în calendarul ortodox 9 zile de pomenire, începând cu Buna Vestire din martie și terminând cu ”Zămislirea Sfintei Fecioare de către Sfânta Ana”, la final de decembrie.
De ce Sf Maria este o sărbătoare atât de iubită în multe locuri din lume
„Sfânta Maria întrunește trei atribute care au generat în toate civilizațiile creștine un cult pe cât de puternic, pe cât de amprentat identitar. Mamă-fecioară, ea este ocrotitoarea familiei, a viitoarelor mame și a fetelor de măritat. Binecuvântată cu darul zămislirii Fiului lui Dumnezeu, îndeplinește adesea acte de justiție divină prin care contribuie la desăvârșirea Creației (binecuvântarea plantelor, a animalelor, patronajul asupra unor îndeletniciri. Așezată de-a dreapta Fiului ei, mijlocește relația oamenilor cu Sf Treime și îi poartă spre mântuirea sufletelor”, explică Narcisa Știucă, în cartea Spirala sărbătorilor – Rosturi, tâlcuri și deslușiri).
Ca o dovadă istorică a importanței Sfintei, la final de secol XIII, în Imperiul Bizantin, luna august a fost dedicată Sfintei Fecioare Maria, Născătoare de Dumnezeu.
De ce Adormirea Maicii Domnului este o sărbătoare atât de importantă
„Importanța calendaristică a Sântămăriei Mari este subliniată de postul de două săptămâni care o prefațează (1-14 august), de pelerinajele organizate la mănăstirile cu hramul său, de deschiderea unui important sezon de nunți (16 august – 14 noiembrie), de începerea târgurilor și iarmaroacelor de toamnă, de praznicele de pomenire a morților și pomenile date pentru cei în viață”, explică Ion Ghinoiu în cartea Calendarul țăranului român – Zile și mituri.
De menționat că în trecut acest post era unul sever, ținut cu strictețe, cu o singură dezlegare la Pește (pe 6 august).
Pelerinaje și celebrări
Maica Domnului este venerată prin pelerinaje în zeci de țări, cele mai cunoscute în România fiind la mănăstirea Nicula (lângă orașul Gherla) și la Cacica (În Moldova).
…..
