Un studiu realizat de Revolut, în mare parte pe baza datelor de la Eurostat şi Statistică, arată că germanii (30-70 de euro), urmaţi îndeaproape de americani (95 – 118 euro) sunt printre cei mai zgârciţi nuntaşi. România, Italia şi Japonia sunt ţările unde darul unui nuntaş simplu poate urca până la 500 de euro. Schimbări în politica darurilor: cadouri la comun, site-uri specializate în preţul “politicos” al tacâmului de nuntă sau chiar notarea contului bancar al mirilor pe invitaţie.
În anul pandemiei, 2020, România a înregistrat cel mai mic număr de căsătorii din 1946 până în prezent. După o revigorare în 2021 se aşteaptă ca 2022 să fie un an aglomerat.
Vara aceasta se anunță a fi momentul potrivit pentru nunți și petreceri de căsătorie, după ce în 2020 și 2021 majoritatea evenimentelor de acest tip au fost amânate sau reprogramate, iar în cele mai multe țări din lume s-au ridicat restricțiile impuse de COVID-19.
Potrivit Eurostat, în 2019, cel mai recent an cu condiții obișnuite pentru organizarea ceremoniilor de căsătorie, în Uniunea Europeană se înregistrau 4,3 căsătorii la 1.000 de locuitori, iar România avea o rată a nupțialității printre cele mai ridicate din UE (6,6‰, alături de Letonia şi Ungaria, cu 6,7‰, Lituania cu 7,0‰ şi Cipru cu 8,9‰), dar sub mediile din perioada 2016-2018 (6,8‰/ 7,3‰/ 7,4‰).
Din cauza pandemiei de COVID-19, numărul căsătoriilor s-a redus drastic în 2020, conform Institutului Național de Statistică, ajungând la 81.343 căsătorii (2020) de la 128.610 (2019), cel mai mic număr de căsătorii din 1946 până în prezent. În anul 2021, numărul căsătoriilor a crescut față de primul an de pandemie, ajungând la 114.207, dar a rămas la un nivel inferior celui din 2019, cu o rată a nupțialității de 5,2‰.
Așadar, pe măsură ce pandemia se face tot mai puțin simțită și numărul invitațiilor la nunți începe să crească. Și de fiecare dată apare aceeași întrebare: care este cel mai bun dar de nuntă? Revolut a încercat să afle cum s-au transformat comportamentele legate de nupțialitate, în 13 țări din lume, din Europa până în Asia-Pacific.
Cine oferă darul cash, cine pe card, cont, cadou sau voucher
Un lucru e cert – deși autoritățile din toate țările au insistat pe trecerea la o societate ”cashless”, din motive de igienă, banii continuă să fie un dar de nuntă dezirabil în mai toate țările – din România până în Suedia sau Japonia.
De exemplu, germanilor le place numerarul și îl înmânează la petrecerea nupțială în diverse recipiente (cel mai adesea, în cutiuțe de lemn). Aceeași preferință pentru cash se întâlnește și Japonia și în Portugalia.
În sudul Italiei, la finalul petrecerii se înmânează praospăt-căsătoriților un plic cu bani, așa încât să nu se piardă ceva în agitația zilei. În Polonia, darul în bani, de asemenea în plic, se oferă la ieșirea de la slujba religioasă sau când nuntașii ajung la restaurant. Familia și prietenii formează un culoar și le înmânează mirelui și miresei cadouri în bani și flori, însoțite de felicitări.
Suedia este un caz aparte: invitații nu oferă bani drept dar de nuntă. Banii sunt tabu pentru suedezi, așa că în locul transferurilor sau darurilor cu bani cash se preferă un cadou pentru luna de miere, cum ar fi un voucher de călătorie, o cazare la hotelul preferat sau servicii turistice.
În Australia, sunt acceptate atât cadourile în obiecte, cât și cele în bani, iar modalitatea preferată de tânărul cuplu este precizată în invitația de nuntă. Cum cele mai multe cupluri trăiesc și locuiesc împreună înainte de a oficializa relația, este firesc ca aceștia să prefere cadourile în bani.
O regulă de aur: cel mai bine este să transferi banii direct într-un cont, înainte de nuntă, mai ales că, de cele mai multe ori, viitorul cuplu chiar menționează contul bancar în invitație.
Există o sumă potrivită? Cât costă “tacâmul” în funcţie de cetăţenia mirilor
…..
