Unul din trei europeni și unul din doi americani este diagnosticat pe durata vieții cu cel puțin o alergie. Este una dintre cele mai răspândite boli ale lumii moderne, principalii factori de care este legată fiind stilul de viață occidentalizat, creșterea urbanizării și poluarea, explică, într-un interviu acordat HotNews.ro, prof. dr. Carmen Bunu Panaitescu, medic primar alergologie și imunologie clinică și președintele Societății Române de Alergologie și Imunologie Clinică
Pe scurt:
-Cum știi dacă simptomele tale sunt ale unei alergii? Care sunt semnele care te trimit la medic?
-Cât te costă testele pentru diagnosticarea unei alergii, având în vedere faptul că, spre deosebire de alte țări, în România, ele nu sunt decontate?
-Ce teste sunt cu adevărat necesare pentru diagnosticarea unei alergii și ce teste sunt scumpe și aproape inutile?
-Care sunt cele mai frecvente tipuri de alergie?
-Care este diferența dintre alergia alimentară și intoleranță alimentară?
-Știai că este nevoie de mai mulți medici – abordare interdisciplinară – pentru a trata o alergie?
-O persoană poate să sufere de mai multe alergii simultan?
-O alergie se vindecă, odată ajuns cu ea la medic, sau o duci cu tine toată viața?
Încercăm să găsim răspunsurile la toate aceste întrebări împreună cu prof. dr. Carmen Bunu Panaitescu, medic primar alergologie și imunologie clinică, președintele Societății Române de Alergologie și Imunologie Clinică și profesor universitar la Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara.
„Este clar că prevalența alergiilor este în creștere”
Medicul Carmen Bunu Panaitescu tratează atât pacienți copii, cât și adulți.
Dintre pacienții care ajung în cabinetul său cu suspiciune de alergie, procentul celor care sunt confirmați cu această afecțiune este undeva la 50% – 60%.
„Nu orice pare alergie este alergie. Nu orice tuse înseamnă astm alergic, nu orice nas înfundat sau strănut înseamnă rinită alergică. Nu orice reacție cutanată înseamnă o boală alergică. Foarte mulți cred că urticaria este de cauză alergică, dar doar 10% dintre urticariile cronice au patologie de acest tip”, spune medicul.
Carmen Bunu Panaitescu spune că boala este strâns legată de stilul de viață occidentalizat, de creșterea urbanizării și de poluare. Toți acești factori contribuie la creșterea numărului de persoane afectate.
Este o boală caracteristică mai ales copiilor, însă formele severe se întâlnesc mai ales la adulți, subliniază președintele Societății Române de Alergologie.
Dacă ne uităm pe studiile internaționale, care înseamnă milioane de oameni, „este clar că în momentul de față se consideră că afecțiunile alergice sunt de tip hiper endemic – au o prevalență în creștere la nivel mondial”, spune Carmen Bunu Panaitescu.
În Statele Unite, unde sunt cele mai multe statistici, sensibilizarea la alergene din aer depășește 40%. Practic, în medie, aproape unul din doi americani are o alergie la un aeroalergen.
La acestea se adaugă alergiile alimentare, alergiile la medicamentoase, la veninuri de insecte.
În Europa, unul din 3 europeni are o afecțiune alergică și se prevede că se va ajunge la unul din doi europeni.
„Dacă vorbim despre studiile acestea mari, populaționale, este clar că prevalența alergiilor este în creștere”, este concluzia medicului Carmen Bunu Panaitescu.
„Nu orice pare alergie este alergie. Nu orice tuse înseamnă astm alergic, nu orice nas înfundat sau strănut înseamnă rinită alergică. Nu orice reacție cutanată înseamnă o boală alergică. Foarte mulți cred că urticaria este de cauză alergică, dar doar 10% dintre urticariile cronice au patologie de acest tip”, spune medicul.
Care sunt cele mai frecvente tipuri de alergii
Pentru a vorbi despre cele mai frecvente boli alergice, trebuie să vorbim mai întâi despre care sunt principalele alergene, spune dr. Carmen Bunu Panaitescu.
Prima categorie este reprezentată de alergenele aeropurtate sau aeroalergene, care includ atât alergene din afara locuinței – polen, diverse tipuri de mucegaiuri sau fungi – cât și cele de interior – acarieni, praful din casă, mucegaiurile de casă, scuamele animalelor de companie.
Toate aceste aeroalergene induc în special afecțiuni de rinită și rinoconjunctivită alergică, iar expunerea la aceste aeroalergene poate să producă și simptome la nivel cutanat, spune medicul. Spre exemplu, un copil alergic la acarienii din praful de casă poate să facă o formă severă de dermatită atopică.
„Am pacienți care nu au niciun fel de simptomatologie respiratorie, așa cum te-ai aștepta, dar au forme de dermatită atopică severă, agravată de această sensibilizare la acarieni”, explică medicul Carmen Bunu Panaitescu.
O altă categorie sunt alergenele alimentare. Aici, cu toate că se consideră că foarte multe alimente pot să inducă alergii, totuși, cele mai multe alergii sunt legate de câteva alimente, spune medicul Carmen Bunu Panaitescu.
Primele alimente care provoacă alergii la copii sunt laptele și oul – în general albușul, apoi făina, soia, diversele tipuri de nuci, alune, arahide. La acestea se adaugă apoi peștele și crustaceele. „Acestea sunt de departe cele care induc alergii cel mai frecvent, însă orice aliment poate să inducă o reacție alergică”, subliniază medicul.
A treia categorie de alergene sunt medicamentele. „Aici este o pleiadă de discuții despre cât de multe reacții adverse au medicamentele și, dacă cineva se uită pe prospectul unui medicament, la aproape toate scrie că este risc de hipersensibilitate. Este adevărat, fiind o substanță străină, este risc de a dezvolta o reacție de tipul acesta, de hipersensibilitate. Nu neapărat o reacție alergică, dar tot o reacție de respingere față de medicament.”
Iar în final, pentru că suntem în sezonul cald, sunt alergiile la venin de insecte – cel mai frecvent la albină și viespe – care pot fi atât de severe încât să inducă șoc anafilactic.
Practic, șocul anafilactic este și cea mai severă formă a unei reacții alergice și este frecvent asociat cu alergiile alimentare, cu înțepăturile de insecte sau medicamente, explică dr. Carmen Bunu Panaitescu.
…..