Coronavirus (SARS-CoV-2): 17 întrebări și răspunsuri

September 29, 2021
216 Views

Infecția cu noul coronavirus s-a extins în întreaga lume și continuă să persiste, fără discuție, în ciuda eforturilor oamenilor de știință și populației de a limita răspândirea infecției.

Coronavirus (SARS-CoV-2): 17 întrebări și răspunsuri

Infecția cu noul coronavirus s-a extins în întreaga lume și continuă să persiste, fără discuție, în ciuda eforturilor oamenilor de știință și populației de a limita răspândirea infecției. Chiar și mult așteptata posibiliitate de vaccinare nu a reușit să limiteze infecția și să ne readucă viața la normal, așa cum se spera la începutul pandemiei, pentru că vaccinarea nu a atins o masă critică utilă să asigure imunitatea de turmă.

Pentru că în jurul acestui subiect s-au propagat o serie de informații false, iată ce ar trebui să știi despre infecția cu coronavirusul SARS-CoV-2.

1. De unde provin coronavirusurile?
Coronavirusurile sunt virusuri care circulă printre animale, dar unele dintre ele se pot transmite și la oameni, provocând infecții respiratorii, cum ar fi Sindromul respirator din Orientul Mijlociu (MERS-CoV) și Sindromul respirator acut sever (SARS). De exemplu, coronavirusul Sindromului respirator din Orientul Mijlociu (MERS-CoV) provine de la cămile. Primele infecții cunoscute din SARS-CoV-2 au fost descoperite în Wuhan, China. Sursa inițială de transmitere virală la oameni rămâne neclară, la fel ca și dacă virusul a devenit patogen înainte sau după binecunoscutul eveniment din piața de animale.

2. Care sunt simptomele infecției cu SARS-CoV-2?
Cele mai frecvente simptome sunt:

-febră
-tuse seacă
-oboseală
-durere in gat
-congestie nazală

Simptome mai puțin frecvente:
-dureri musculare
-diaree
-conjunctivită
-durere de cap
-pierderea gustului sau a mirosului
-o erupție pe piele sau decolorarea degetelor de la picioare

Simptome grave:
-dificultăți de respirație sau dificultăți de respirație
-durere sau presiune în piept
-pierderea vorbirii si imposibilitatea de a te deplasa

Specialiștii spun că unii pacienți, deși infectați cu SARS-CoV-2, nu acuză niciun simptom și nici nu se simt rău. Majoritatea celor bolnavi (aproximativ 80%) se recuperează fără a avea nevoie de tratament special. 1 din 6 persoane infectate cu SARS-CoV-2 prezintă dificultăți de respirație și pneumonie. Persoanele în vârstă, precum și cele cu probleme medicale subiacente, cum ar fi hipertensiunea arterială, probleme cardiace sau diabet, sunt mai susceptibile să dezvolte complicații grave dacă sunt diagnosticați cu noul coronavirus.

3. Cum se transmite infecția cu SARS-CoV-2?

Virusul SARS-CoV-2 se transmite prin picăturile pe care o persoană infectată le generează atunci când tușește, strănută sau vorbește. Aceste picături sunt grele și nu plutesc prin aer, ci cad pe podea sau pe suprafața obiectelor, conform Organizația Mondială a Sănătății. Cei care ating aceste obiecte sau suprafețe și apoi își duc mâna la ochi, nas sau gură riscă să se îmbolnăvească.

Riscul de infectare cu noul coronavirus de la o persoană care nu prezintă simptome deloc este ridicat. Cu toate acestea, multe persoane diagnosticate cu COVID-19 prezintă doar simptome ușoare. Acest lucru este valabil în special în primele etape ale bolii. Prin urmare, este posibil să fie persoane care să se infecteze cu noul coronavirus de la cineva care are, de exemplu, doar o tuse ușoară și nu se simte rău.

4. Persoanele cu simptome ușoare de COVID-19 se pot recupera acasă?

Persoanele cu simptome ușoare care sunt altfel sănătoase ar trebui să-și gestioneze simptomele acasă. În medie, durează 5-6 zile de la momentul în care cineva este infectat cu virusul pentru ca simptomele să apară, însă poate dura până la 14 zile.

5. Sunt fumătorii mai susceptibili de a dezvolta simptome severe cu COVID-19?

Dovezile actuale sugerează că severitatea bolii COVID-19 este mai mare în rândul fumătorilor. Fumatul afectează funcția pulmonară, ceea ce face mai dificilă combaterea organismului împotriva bolilor respiratorii datorită noului coronavirus.

Consumatorii de tutun au un risc mai mare de a fi infectați cu virusul prin gură în timp ce fumează țigări sau folosesc alte produse din tutun. Dacă fumătorii contractă virusul COVID-19, aceștia se confruntă cu un risc mai mare de a face o infecție severă, deoarece sănătatea plămânilor lor este deja compromisă.

Studiile de până acum arată că virusul care provoacă COVID-19 se transmite prin inhalarea de picături de salivă, care se propagă atunci când cineva bolnav tușește sau strănută, mai degrabă decât prin aer.

6. Care sunt principalele organe afectate de virus?

Deși COVID-19 este văzut ca o boală care afectează în principal plămânii, poate afecta și multe alte organe. Această afectare a organelor poate crește riscul de probleme de sănătate pe termen lung. Organele care pot fi afectate de COVID-19 includ:

-Inima – Testele imagistice efectuate la câteva luni după recuperarea de la COVID-19 au arătat leziuni de durată ale mușchiului inimii, chiar și la persoanele care au prezentat doar simptome ușoare de COVID-19. Acest lucru poate crește riscul de insuficiență cardiacă sau alte complicații cardiace în viitor.
-Plămânii – Tipul de pneumonie adesea asociat cu COVID-19 poate provoca leziuni de lungă durată micilor saci de aer (alveole) din plămâni. Țesutul cicatricial rezultat poate duce la probleme de respirație pe termen lung.
-Creierul – Chiar și la tineri, COVID-19 poate provoca accidente vasculare cerebrale, convulsii și sindromul Guillain-Barre – o afecțiune care provoacă paralizie temporară. COVID-19 poate crește, de asemenea, riscul de a dezvolta boala Parkinson și boala Alzheimer.
Unii adulți și copii pot dezvolta sindromul inflamator multisistemic după ce au avut COVID-19. În această stare, unele organe și țesuturi se inflamează grav.

7. Probleme de dispoziție și oboseală

Persoanele care au simptome severe de COVID-19 trebuie adesea tratate în unitatea de terapie intensivă a unui spital, cu mijloace de asistență mecanică a respiratiei, cum ar fi ventilatoarele. Simpla supraviețuire a acestei experiențe poate face o persoană mai probabilă să dezvolte ulterior sindromul de stres post-traumatic, depresia și anxietatea.

Deoarece sunt dificil de prezis rezultatele pe termen lung ale noului virus COVID-19, oamenii de știință compară efectele pe termen lung observate în alte infecții cu virusuri asociate, cum ar fi virusul care cauzează sindromul respirator acut sever (SARS).

Mulți oameni care și-au revenit din SARS au dezvoltat sindromul oboselii cronice, o tulburare complexă caracterizată prin oboseală extremă care se agravează cu activitatea fizică sau mentală, dar nu se îmbunătățește prin odihna. Același lucru poate fi valabil și pentru persoanele care au avut COVID-19.

8. Care sunt complicațiile vasculare?

Odată pătruns în organism, virusul SARS-CoV-2 poate genera formarea de cheaguri de sânge și probleme ale vaselor. COVID-19 poate face ca celulele sanguine să fie mai susceptibile să se aglomereze și să formeze cheaguri. În timp ce cheagurile mari pot provoca atacuri de cord și accidente vasculare cerebrale, se consideră că o mare parte a leziunilor cardiace cauzate de COVID-19 provin din cheaguri foarte mici care blochează vasele de sânge mici (capilare) din mușchiul inimii.

Alte părți ale corpului afectate de cheaguri de sânge includ plămânii, membrele inferioare, ficatul și rinichii. COVID-19 poate, de asemenea, să afecteze endoteliul vaselor de sânge și să provoace hemoragii, ceea ce contribuie la probleme potențiale hepatice si renale de lungă duratăi. Persoanele la risc sa dezvolte tromboze sunt:

Pacientii spitalizați. Majoritatea cazurilor detromboza au fost semnalate la persoanele cu COVID-19 spitalizate.
Oamenii care au niveluri ridicate de anumiți markeri. Un studiu a mai mult de 300 de persoane spitalizate cu COVID-19 a constatat că nivelurile ridicate de D-dimeri au fost un predictor puternic al complicațiilor vasculare și decesului. S-au asociat și alți markeri de coagulare și inflamatori.
Pacienții cu mutație anormală, precum factorul V Leiden, gena protrombinei si alte anomalii genetice ale sângelui care predispun la coagularea sângelui,
Specialiștii spun că persoanele în vârstă și cele cu afecțiuni medicale preexistente (cum ar fi hipertensiunea arterială, boli de inimă, insuficienta venoasa cronica sau diabet) riscă să dezvolte complicații grave.

9. Sunt persoanele de o anumită vârstă vulnerabile la boala coronavirusului?

…..

Leave A Comment

%d bloggers like this: