Politica salariului minim ar trebui în mod normal să facă parte dintr-o viziune mai amplă care să vizeze bunăstarea generală a populaţiei şi nu strict creşterea veniturilor, reiese dintr-un studiu realizat de Fundaţia Friedrich Ebert România.
“Comparativ cu celelalte ţări membre UE, salariul minim din România este foarte scăzut, atât pentru angajaÅ£i, cât ÅŸi pentru angajatori. Faţă de nevoile salariaÅ£ilor ÅŸi familiilor lor, salariul minim din România este de asemenea foarte scăzut. Å¢inând cont de decalajele în continuare foarte mari faţă de celelalte ţări ÅŸi de situaÅ£ia materială foarte precară a atât de multor salariaÅ£i, salariul minim ar trebui să fie un subiect major de dezbatere. La prima vedere aÅŸa ÅŸi este, existând un oarecare ritual public anual de fiecare dată când se pune problema creÅŸterii salariului minim”, notează autorii studiului, prezentat în cadrul unui eveniment online.
Potrivit cercetării, “nu vorbim însă de o dezbatere propriu-zisă”.
“Istoria recentă a salariului minim din România e punctată de decizii discreÅ£ionare ale Guvernului, care au fost iniÅ£ial criticate ÅŸi, începând cu sfârÅŸitul lui 2019, susÅ£inute de pe poziÅ£ii dogmatice, în vădit dezacord cu realitatea socială ÅŸi economică. Miturile despre salariul minim prezentate în acest studiu se bucură de o largă circulaÅ£ie în spaÅ£iul public ÅŸi în ultimii doi ani au servit ca bază pentru fundamentarea politicii salariului minim. Aparent paradoxal, Å£ara cu unul dintre cele mai mici salarii minime ÅŸi unul dintre cele mai scăzute niveluri de trai din Uniunea Europeană pare să fie prinsă complet în ofsaid de dezbaterea europeană”, mai susÅ£in autorii studiului.
Potrivit cercetării, faptul că salariul minim a devenit din ce în ce mai important în ultimii ani nu este ceva specific României. Astfel, toate ţările din Europa Centrală şi de Est au înregistrat creşteri majore ale salariului minim în ultimul deceniu, în timp ce state ca Germania sau Marea Britanie au făcut paşi istorici fie prin introducerea unui salariu minim la nivel naţional, fie prin încercarea de racordare a acestuia la costul vieţii.
“ÃŽn 2020, Comisia Europeană a publicat o propunere de directivă pentru reglementarea adecvării salariilor minime naÅ£ionale, obiectivul central fiind asigurarea unui trai minim decent pentru toÅ£i salariaÅ£ii din Uniune. Propunerea europeană nu vine de nicăieri, ci se bazează tocmai pe conÅŸtientizarea din ce în ce mai largă a importanÅ£ei salariului minim pentru asigurarea bunăstării generale. Foarte important, pandemia este văzută ca un motiv suplimentar pentru acest demers ÅŸi cu siguranţă nu ca un impediment”, se mai precizează în raport.
…..
