Populația rezidentă din România și-a continuat scăderea în 2024, cu un sold al migrației internaționale pozitiv, conform INS. În 2024, prețurile au crescut cu 4% sau mai mult în trei țări ale UE: România (5,8%), Belgia (4,3%) și Croația (4,0%), arată Eurostat. Cercetarea realizată de Eurobarometru ‘Atitudinea cetățenilor față de impozitare” relevă un sprijin public puternic pentru schimbările de politici care vizează creșterea taxelor de mediu și de sănătate și asigurarea echității și transparenței în impozitarea societăților și a persoanelor fizice în interiorul Uniunii Europene. În 2024, UE a recoltat cu 6% mai multe legume proaspete față de anul precedent, dar cu 2% mai puține fructe. Cetățenii din UE și-au evaluat situația financiară cu 6,6 pe o scară de la 0 la 10, în timp de în România acest indicator a fost 7, la nivelul anului 2022, potrivit Biroului European de Statistică.
La 1 ianuarie 2025, datele provizorii estimate indicau o scădere a populație rezidente (totalitatea persoanelor de cetățenie română, străină sau fără cetățenie, care au reședința obișnuită în România, pentru o perioadă de cel puțin 12 luni) și un sold al migrației internaționale pozitiv în anul 2024, potrivit https://insse.ro/.
Populația rezidentă a fost de 19.036.031 persoane, în scădere cu 31,5 mii persoane față de 1 ianuarie 2024. Principala cauză a scăderii: spor natural negativ (diferența dintre numărul născuților-vii și al decedaților: -101,8 mii persoane). Soldul migrației internaționale pozitiv: +58,8 mii persoane, dar insuficient pentru a compensa pierderea naturală.
Populația urbană, precum și cea de sex feminin sunt majoritare (51,3%, respectiv 51,4%).
Fenomenul de îmbătrânire demografică continuă să se accentueze, ridicându-se la 130 persoane vârstnice la 100 de tineri sub 15 ani. Raportul de dependență demografică a stagnat la 56,1 persoane tinere și vârstnice la 100 persoane adulte.
Soldul migrației internaționale în anul 2024 (date provizorii estimate anual în conformitate cu prevederile Regulamentului UE nr. 1260/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind statisticile demografice europene) a fost pozitiv, numărul imigranților depășind numărul emigranților cu 58,8 mii persoane. Astfel, România a continuat să fie o țară de imigrare. Cu toate acestea, soldul migrației internaționale, în scădere fată de anii precedenți, nu a reușit să compenseze sporul natural negativ (-102 mii persoane). Drept urmare, la 1 ianuarie 2025, populația rezidentă a României a fost în scădere față de aceeași dată a anului anterior. În cursul anului 2024, bărbații au fost majoritari atât în rândul emigranților (57,6%), cât și în rândul imigranților (58,3%), arată datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) la 29 august 2025.
***
Cercetarea realizată de Eurobarometru ‘Citizens’ attitudes towards taxation’ (‘Atitudinea cetățenilor față de impozitare”), publicată în luna august, relevă un sprijin public puternic pentru schimbările de politici care vizează creșterea taxelor de mediu și de sănătate și asigurarea echității și transparenței în impozitarea societăților și a persoanelor fizice în interiorul Uniunii Europene. Constatările subliniază un sprijin larg pentru măsuri precum regulile minime de impozitare a societăților, impozitarea celor mai bogați și taxele de mediu, reflectând așteptările cetățenilor pentru un sistem fiscal mai echitabil și mai sustenabil.
Între respondenții care susțin majorarea impozitelor, aproape jumătate (48%) din UE și 66% din România menționează că ar crește mai întâi impozitele pe tutun și alcool, dacă ar fi nevoie să se majoreze impozitele pentru a finanța serviciile publice.
Aproape șase din zece respondenți (59%) din UE și 70% din România susțin utilizarea taxelor pentru a descuraja utilizarea sau consumul de bunuri dăunătoare mediului și de surse de energie poluante. Puțin peste jumătate (53%) din cetățenii UE și jumătate dintre români susțin impozitarea călătoriilor aeriene la aceeași cotă ca și alte moduri de transport.
Întrebați dacă cetățenii din țările lor plătesc impozite proporțional cu venitul și averea lor, unul din cinci respondenți (20%) menționează că acest lucru se face ‘în mare măsură’, în timp ce aproximativ unul din doi (51%) raportează că acest lucru se face ‘într-o oarecare măsură’.
Opt din zece respondenți din UE și 76% din România sunt de acord că marile companii multinaționale ar trebui să fie obligate să plătească o sumă minimă de impozite în fiecare țară în care operează, existând un sprijin puternic în toate statele membre.
Când au fost întrebați ce acțiuni ar UE să acorde prioritate în materie de impozitare, peste jumătate dintre respondenți din UE (54%) și 40% din România identifică combaterea evitării și evaziunii fiscale ca fiind o acțiune de maximă prioritate.
***
…..
Foto:economedia.ro
