România intră într-o etapă critică: taxe mai mari, prețuri crescute și instabilitate regională cu efecte directe asupra economiei. Analiștii atrag atenția că supraviețuirea pe termen lung cere o strategie colectivă, cu investiții în educație, cercetare și tehnologie, dar și măsuri individuale clare: buget pe 12 luni, reducerea risipei și diversificarea veniturilor.
„Supraviețuirea economică și energetică pe termen lung, într-un context regional dificil, presupune reducerea vulnerabilităților interne și consolidarea ancorării europene și euroatlantice”, declară, pentru Adevărul, analistul politic Cristian Pîrvulescu.
Ancorarea externă și strategia colectivă
Economic, spune el, România are nevoie de o strategie fiscală predictibilă și de investiții în infrastructura critică, astfel încât să crească productivitatea și să reducă dependența de conjuncturile externe.
„În plan energetic, cheia este diversificarea: accelerarea tranziției spre surse regenerabile, utilizarea responsabilă a gazului ca soluție de tranziție și interconectarea mai puternică în rețelele europene. În același timp, doar integrarea în piața unică europeană și coordonarea cu aliații euroatlantici pot garanta securitatea energetică și stabilitatea economică. A supraviețui nu înseamnă doar a rezista șocurilor geopolitice, ci a transforma crizele în oportunități de modernizare și de consolidare a poziției României în Europa”, este de părere Cristian Pîrvulescu.
În completare, sociologul Răzvan Dumitru atrage atenția că, dincolo de ancorarea externă, soluțiile individuale își pierd eficiența și nu mai pot asigura rezultate pe termen lung. El subliniază că doar o strategie colectivă, coordonată de instituții, poate oferi stabilitate.
„Societatea va trebui să își maximizeze resursele pe care le are și să descopere altele, folosindu-le cât mai eficient, atât din punct de vedere energetic cât și economic. Acest lucru înseamnă că aportul energetic să producă cât mai multă valoare adăugată, ceea ce se poate realiza prin aport tehnologic ridicat. Aici, industriile și activitățile economice cu grad tehnologic foarte ridicat vor maximiza consumul energetic”, explică Răzvan Dumitru.
Astfel, spune el, investițiile și susținerea industriilor cu grad tehnologic ridicat trebuie să devină și în România strategie națională. „Deocamdată nu o avem și acest lucru se vede în degradarea constantă a învățământului și în neglijarea sau chiar descurajarea cercetării științifice. România rămâne în urmă față de țările din regiune, pentru că refuză să iasă din tiparele vechi. State cu un PIB comparabil și cu o poziție geopolitică similară investesc masiv în tehnologie și deschid arii de explorare tehnologică din ce în ce mai largi – de la microelectronică la industria spațială. De exemplu, în țările din jur se fac deja investiții în producția de microchip-uri sau în cercetare micro-electronică (exemple: Intel în Polonia sau TSMC în Cehia)”, declară el.
De curând, și Polonia și Ungaria au anunțat că vor stimula industriile spațiale ca strategie de viitor, conform spuselor sale. „Deși par, poate, prea sofisticate pentru țările noastre, lucrurile nu mai stau chiar așa, industriile spațiale deschid arii imense de cercetare și de producție, ajută dezvoltarea învățământului în foarte multe domenii (de la IT la mecanică, robotică, biotehnologie, fizică, chimie, etc.) Toate aceste arii de cercetare și eventual producție cu valoare adăugată foarte mare se construiesc, însă, în timp prin investiții în învățământ și restructurări instituționale care să încurajeze tinerii să gândească la altă scală”, completează Răzvan Dumitru.
Aceste investiții pot motiva generații întregi, pot crea cariere și pot trezi în indivizi dorința de a contribui la proiecte majore pentru societate și umanitate, după cum explică sociologul. „Ne pot ajuta să depașim frica de supraviețuire și de a găsi soluții pe termen lung pentru a supraviețui și pentru a prospera”, opinează acesta.
Impactul scumpuirilor asupra bugetelor personale
Dacă analiza la nivel macro scoate în evidență lipsa unei strategii naționale și vulnerabilitățile structurale, la nivel personal impactul este resimțit direct în bugetele oamenilor. România trece printr-o avalanșă de măsuri fiscale anunțate fragmentar, fără ca populația sau companiile să poată estima cu exactitate efectele acestora.
…..
