Membru titular al Academiei Române din anul 1991 și membru corespondent începând cu 1990, acad. Ionel Haiduc a condus forul academic în calitate de vicepreședinte (1998-2000) și președinte (2006-2014), iar între anii 1995-2006 a fost președintele Filialei Cluj a Academiei Române.
Născut la Cluj în anul 1937, a urmat studiile Colegiului Național „Emil Racoviță”, finalizate ca șef de promoție, și, ulterior, pe cele ale Facultății de Chimie din cadrul universității clujene. Cariera universitară a profesorului Haiduc a debutat în 1959 la aceeași facultate de chimie, fiindu-i remarcată, încă din timpul cursurilor universitare, capacitatea de a sistematiza și folosi o uriașă cantitate de informație științifică. În 1964 a obținut titlul de doctor în chimie la Institutul „M. V. Lomonosov” din Moscova sub conducerea academicianului K. A. Andrianov. Și-a completat formarea ca cercetător în SUA între 1966-1972, pe durata unor stagii postdoctorale, coordonate de profesorii Henry Gilman și Bruce King. A devenit profesor al universității clujene la vârsta de 36 de ani, iar între 1990-1993 a fost rector al Universității „Babeș-Bolyai” și vicepreședintele Consiliului Național al Rectorilor.
Pasiunea pentru cercetarea domeniilor chimiei s-a concretizat în peste 9 studii (publicate în română, poloneză, engleză și greacă), 25 de capitole în volume colective și peste 340 de articole științifice. Chimia ciclurilor anorganice rămâne unul dintre domeniile sale predilecte; interesul științific al profesorului Ionel Haiduc s-a concertat și pe studiul chimiei coordinative și organometalice, chimiei supramoleculare, chimiei ciclurilor anorganice, pe activitatea biologică a compușilor metalici (inclusiv activitatea antitumorală), nomenclatura și sistematizarea din chimia anorganică. Contribuțiile de pionierat în domeniul chimiei organometalice au însemnat consolidarea unei puternice școli de acest tip la Facultatea de Chimie și Inginerie Chimică din Cluj-Napoca. Volumul dedicat compușilor metalorganici a servit ca unica sursă de informații timp de mai mulți ani pentru studenții români și a reprezentat începutul sistematic al chimiei organometalice în România. Versiunea în limba engleză, publicată împreună cu J.J. Zuckerman, rămâne o carte de referință pentru studiul chimiei din întreaga lume. Profesorul Haiduc a colaborat, în calitate de visiting professor, cu universități de prestigiu din SUA, Brazilia, Spania, Germania, Mexic și Singapore.
Strălucita sa carieră științifică a fost recunoscută la nivel național și internațional, fiindu-i decernate numeroase premii, printre care Humboldt Forschungsaufenthalt (1997), Gauss Professorship, Göttingen Academy și Premiul „Pro Colaboratione” al Academiei de Științe din Ungaria.
A fost membru International Council of Main Group Chemists, al Alliance of the Universities for Democracy, membru de onoare al Academiei de Științe din Ungaria, membru corespondent al Academiei de Ştiinţe din Muntenegru și al Göttinger Akademie der Wissenschaften și membru al Leibniz Sozietät der Wissenschaften din Berlin. A fost distins cu Ordinul Național „Steaua României” în grad de Mare Ofițer și de Mare Cruce, iar Casa Regală a României i-a acordat Medalia „Nihil Sine Deo” și „Coroana României”.
Dumnezeu să-l odihnească în pace!
“În școala de odinioară, erau oameni dedicați trup și suflet meseriei de dascăl. Poate amintirile au în ele și ceva emoțional, încât, să îi vedem pe colegii noștri de azi cu alți ochi. Sunt și astăzi dascăli foarte buni. Cred că alta era înțelegerea dată libertăților școlărești. S-au schimbat multe. Și-n bine, și în rău…”
Astăzi comunitatea Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) a devenit mai săracă academic și tristă, prin pierderea acad. prof. univ. dr. Ionel Haiduc.
Profesorul Haiduc nu a fost doar un chimist de talie mondială, creator de școală și de domenii noi la nivel internațional, precum chimia organometalică supramoleculară, dar a fost și rectorul Universității noastre.
„L-am cunoscut mai bine pe profesorul Haiduc când eram tânăr profesor de științe cognitive clinice (psihologie clinică/psihoterapie), iar dânsul președintele Academiei Române. Pentru mine a fost un reper academic și moral în același timp. A fost un model rar de om de știință, cu anvergură internațională de cel mai înalt nivel, dar un OM normal și generos în același timp, atât cu colegii, cât și cu studenții săi. Împreună am avut proiecte comune legate de știință, scientometrie și de promovarea interdisciplinarității în știință. Îmi amintesc cu plăcere întâlnirile și discuțiile avute pe astfel de teme și de participarea domniei sale la Cercul Științific Interdisciplinar „Critical Thinking in Frontier Science” pe care l-am creat și condus mulți ani la UBB. Astăzi și în zilele următoare voi fi foarte trist, dar și recunoscător lucrurilor personale și instituționale pe care le-a lăsat academicianul Ionel Haiduc, mie, Universității noastre și științei naționale și internaționale!”, declară rectorul UBB, prof. univ. dr. Daniel David.
Condoleanțe familiei!












