Mersul pe jos este una dintre cele mai simple metode prin care ne putem îmbunătăţi sănătatea inimii. Atunci când este practicat pe distanţe lungi, în natură, mersul pe jos ajută la o mai bună oxigenare a cordului prin formarea de vase mici suplimentare. Totodată, ne dă ocazia de a experimenta „stresul bun” sau eustresul – acel tip de stres care ne creşte, în timp, capacitatea de efort şi performanţa cardiacă, dar şi rezilienţa emoţională.
Activitatea fizică regulată susţine longevitatea
Datele unui studiu de percepție realizat recent de Unlock Research arată că peste jumătate dintre români (56%) își petrec cea mai mare parte a zilei de lucru stând jos și doar 26% merg frecvent pe distanțe mai lungi. Procentul celor care obișnuiesc să facă drumeții sau să parcurgă trasee în natură este și mai mic, de numai 12%, deși cei care o fac declară că resimt efectele mersului pe jos atât asupra nivelului de energie, cât și a calității mai bune a vieții.
Beneficiile mersului pe jos nu se limitează, însă, la starea de bine resimțită imediat, ci pot avea implicații importante și pentru sănătatea pe termen lung. „Studiile arată că activitatea fizică regulată este asociată cu reducerea riscului cardiovascular și a mortalităţii, deci implicit cu creşterea longevităţii”, a precizat dr. Lăcrămioara Petrescu, medic primar cardiolog în Hyperclinica MedLife Medical Park.
Pentru a analiza impactul mersului pe jos asupra sănătăţii fizice şi emoţionale, într-un context real de efort susţinut, MedLife, în parteneriat cu Asociația Tășuleasa Social, a lansat primul studiu observaţional pe Via Transilvanica, construit în jurul conceptului de „Stres Bun” sau eustres. Un principiu tot mai prezent în medicina stilului de viață și în cercetarea asupra longevității, care susține că expunerea controlată la provocări fizice și mentale poate activa mecanismele naturale de adaptare ale organismului și poate contribui la creșterea rezilienței fizice și emoționale. 70 de persoane au acceptat provocarea de a parcurge cel puțin 10 zile pe Via Transilvanica în perioada august – septembrie și de a fi parte din acest demers, care își propune să compare indicatori biologici și starea emoțională a participanților înainte și după parcurgerea traseului pentru a analiza efectele mersului pe jos, ale naturii și ale efortului fizic susținut asupra sănătății.
Efortul gradual întrăreşte inima
Dr. Lăcrămioara Petrescu, medic cardiolog, a explicat că, din punct de vedere al sănătăţii inimii, mersul pe jos pe distanţe lungi determină inițial o creștere a ritmului cardiac. După antrenament constant, ritmul cardiac va tinde să fie mai mic, iar inima va pompa mai eficient sângele către mușchi.
„Având în vedere stilul de viață sedentar și prevalența tot mai mare a obezității și a bolilor cardiovasculare asociate, promovarea activității fizice regulate este foarte importantă. Aceste beneficii cardiovasculare apar printr-un control mai bun al hipertensiunii arteriale, al glicemiei, prin îmbunătăţirea profilului lipidic, prin menţinerea sau corectarea greutăţii corporale şi reducerea stresului.
În ceea ce priveşte mersul pe distanţe lungi, acest comportament antrenează, pe lângă muşchi și articulaţii, voinţa și inima. Expus la efort prelungit, în muşchiul inimii se vor forma vase mici de sânge suplimentare care vor contribui, în timp, la o mai bună oxigenare a cordului, ceea ce va determina creşterea capacităţii de efort și a performanţei cardiace”, a subliniat cardiologul.
Mersul pe jos poate preveni bolile metabolice şi cardiovasculare
Mai mult, mersul pe distanţe lungi ajută la producerea de oxid nitric, substanţă care relaxează şi dilată arterele.
….
Articol susținut de MedLife
Foto: digi24.ro
